Soarele rasarea si noi - ghidati de spiritul lui Ryan Higgins - am pornit catre locul unde Margaret era ingropata. Pasarile cantau cu putere si pareau a fi mai galagioase decat de obicei, parea ca prevesteau ceva.
Am mers incontinuu timp de o ora,presupun, dar in cele din urma am ajuns. Mormantul era pe o stanca relativ abrupta. Nu era foarte intalta, dar avand frica de inaltime, pentru mine parea uriasa. Will incerca sa ma linisteasca si reusea..putin. Stanca avea vreo cinci metri inaltime. Imi era frica sa nu cad, plus ca nu stiam sa ma catar prea bine. Cand eram mica ma chinuiam sa ma urc pana si in pomii fructiferi din livada parintilor mei si am mai si cazut de cateva ori.
Era frig, Will ma ajuta sa urc pe stanca pe o parte pe care se putea ajunge mai usor. Tremuram si ma tineam de mana lui ca si cum viata mea ar fi depins de asta. De jos, forma stancii se asemana cu un cub,dar doar dintr-un anumit unghi.
In cele din urma am reusit sa urc si eu. Stanca nu era doar piatra, in mijloc, unde Ryan spusese ca Margaret a fost ingropata, era mult pamant,dar nici un pic de iarba, multi fluturi negri, dar nici o floare. Mirosea ciudat, si desi ma asteptam sa fie acelasi miros ca la mormantul lui Ryan, nu era. Nu era nimic care putea da de gol faptul ca aici era ingropat un cadavru in urma unei crime.
Am desenat capcana pentru demoni cu sangele unui animal ucis de Will. Am acoperit simbolirile cu frunze pentru a fi observate mai greu.
Ryan a inceput sa o strige pe Margaret. Spunea un fel de incantie straveche. Cerul s-a intunecat. Margaret a venit de nicaieri langa noi,dar nu intrase in capcana. Statea langa si radea. O data cu rasetele ei, au aparut zeci de fantome groaznice care urlau fara oprire. Creatura a venit langa mine, s-a pus in fata mea, si-a coborat capul pentru a fi la nivelul meu si ma privea. Ii simteam respiratia direct pe gatul meu. Din instinct, m-am dat in spate, dar Ryan a tipat la mine:
-Pune-i mana pe cap!
Blana era aspra si creatura emana o caldura puternica. S-a aplecat in fata mea, apoi s-a intors incet cu fata la Margaret. Margaret a tipat si s-a dat un pas in spate,intrand in capcana facuta de mine. Will a aruncat potiunea lui Ryan pe ea. Din Margaret iesea un fum negru innecacios, incerca sa fuga dar nu reusea, capcana mea functiona. Chiar functiona!
O priveam cum urla de durere si pe Ryan care iar rostea o incantatie. M-am apropiat de Margaret, dar nu stiu de ce am facut-o. M-a apucat de brat si m-a tras langa ea. A fost atat de repede incat nimeni nu a reusit sa o opreasca. In secunda urmatoare i-am simtit coltii in umarul meu. Desi durerea era insuportabila, aveam o senzatie ciudata. Corpul meu nu reactiona,stateam nemiscata, o priveam in ochi si asteptam, dar nu stiu ce. Muscatura era de vina? Simteam cum imi revine energia, nu mai simteam oboseala,foamea sau setea si nici frica nu o mai simteam. Si-a scos coltii din pielea mea si s-a evaporat. Will m-a luat in brate, il auzeam cum ma striga, dar nu ii puteam raspunde. Si-a coborat capul si m-a sarutat. Creatura l-a impins pe Will si s-a lipit de mine. Durerea era din ce in ce mai puternica si simteam cum ard. Ryan s-a apropiat de mine si creatura s-a ridicat brusc. M-a apucat cu coltii de haina si m-a pus in spatele lui. M-am prins bine de blana lui. S-a uitat la Will si acesta a sarit si el pe spatele bestiei. A inceput sa alerge si de frica am inchis ochii. Era rapid, dar inca ii auzeam vocea lui Ryan in spatele nostru. Am deschis ochii. Eram inconjurati de spirite decapitate si in intuneric, arata infricosator. Aveau lanturi legate de gat,unii era spanzurati, iar altii erau in bucati.
Creatura s-a oprit in fata unui spirit al unui copil. S-a dat cativa pasi in spate, si spiritul a inceput sa tipe.
