Stateam si o priveam incremenita. Tipatul ei puternic parca ma lovise. Ma durea tot corpul si dintr-o data m-am prabusit la pamant. Nu mai vedeam pe nimeni inafara de copila. Era ca si cum ramasesem singura,neputincioasa in fata unui pericol inca nedescifrat.
S-a apropiat de mine si mi-a zambit.
-Tu nu esti la fel ca ei.. Ce esti?
In secunda urmatoare am simtit cum mi se rup oasele rand pe rand. Tipam si plangeam de durere insa nimeni nu parea sa ma ajute.
-Cine ti-a facut asta? Nu eu fac asta.
-Muscatura..!
-Cine te-a muscat?
-Margaret.
-Ah! Atunci nu te pot ajuta. Daca tu esti in viata, inseamna ca ea e moarta. Ma intreb cum s-a intamplat.. Tu ai facut asta?
O priveam nedumerita. Pentru o secunda durerile au incetat, insa nu ma puteam misca. Zaceam intr-o balta de sange,neajutorata. Incepusem sa respir incet si rar, apoi adanc si repede. Eram intr-o stare de soc,eram speriata si nu intelegeam de ce eu trebuia sa trec prin asta. I-am povestit tot ce se intamplase si ma privea uimita,vroia sa spuna ceva,dar se oprea de fiecare data. In cele din urma s-a aplecat spre mine si mi-a soptit:
-Te-a blestemat. Esti blestemata,nu intelegi? Tu nu vei mai iesi in viata de aici,chiar daca te las eu sau nu.
-De ce? De ce ai vrea sa ma ucizi? Ce ti-am facut eu tie? Spune-mi!
A facut ochii mari si apoi s-a lasat inconjurata de o ceata albastra. Abia o mai vedeam,dar stiam ca este acolo. Stiam ca ma urmareste cu privirea. Am incercat sa ma ridic,dar corpul imi era atat de ranit incat ma prabuseam de fiecare data. Renuntasem sa mai incerc. Asteptam o minune in care nici eu nu mai credeam. Durerile revenisera treptat si se intensificau cu fiecare secunda. Nu mai simtisem niciodata atata durere si nici nu imi putusem imagina vreodata ca as fi putut asa ceva. Nu puteam intelege ce se intampla, fapt care imi lungea suferinta. Vroiam doar sa se termine. Nu mai luptam,renuntasem pur si simplu. Eram extenuata atat fizic,cat si psihic. Nu o mai priveam de mult. Ma uitam in gol printre lacrimi si sange si ma rugam sa-mi cedeze corpul mai repede,sa nu mai simt nimic,niciodata. Ma simteam o lasa pentru faptul ca tot ce vroiam era sa mor,dar asta nu ma oprea sa imi doresc acest lucru.
Am auzit un urlet puternic,apoi am vazut bestia incercand sa omoare copila. Dar nu a reusit. In momentul in care a fost muscata, ea i-a aruncat bestiei o privire macabra si ochii acesteia au devenit la fel ca ai fetei,de un albastru deschis care mai degraba batea spre alb. I-a dat drumul la umar si ceata s-a evaporat.
Will era cazut la pamant,dar cand a incercat sa se ridice, bestia a inceput sa il indeparteze de mine, atacandu-l.
