Capitolul 6

29 2 0
                                    

Trrrrr!

-Cine? Ce?Ce se aude?

Ma dau jos din pat foarte speriata,ma uit in stanga,in dreapta frecanduma la ochii. Era doar alarma telefonului ce ma trezeste in fiecare dimineata,la 5 minute dupa ce pleaca mama la lucru.Nu vreau sa dau ochii cu mama,stiu ca o sa-i treaca,dar cuvintele de aseara m-au durut enorm. Imi scutur capul foarte tare aproape ametind,nu vreau sa ma mai gandesc la asta. Ma duc in baie,imi fac un dus inviorator. Si incep sa ma pregatesc de scoala...Inainte de a pleca imi verific telefonul sunt sigura ca am o groaza de mesaje de la Stephen.Dupa cum spuneam! Ultimul mesaj e cam dubios,ma sperie putin,dar sunt sigura ca e vreo farsa sau ceva. Ii trimit mesaj lui Stephen sa il asigur ca sunt bine.
Conversatie:

-Hei Stef,scuze ca nu ti-am mai raspuns aseara,m-am certat rau cu mama..
-M-am igrijorat.Sper ca esti bine,vin sa te iau.
-Ok.Vorbim! Te iubesc ♥

Imi iau cheile,ghiozdanul si ies pe usa.Merg pana la coltul strazi,la semafor,unde ma intalnesc de obicei cu Stephen. In spatele meu observ o dubita de culoare neagra. Mi se pare cunoscuta. Maresc pasul in speranta ca Stephen deja a ajuns la semafor. Intru intr-un taxi si îi trimit mesaj lui Stef..insa usa ce se deschide ma ingrozeste incat imi scapa telefonul din mana. Inima incepe sa-mi pulseze,aproape ca vrea sa o ia la fuga. Era Stephen! Rasuflu usurata. Ma simt in siguranta acum.Imi saruta fruntea si imi da o imbratisare calda,plina de iubire ce face ca in stomac sa apara acele chesti mici,numiti fluturasi.Ma tot gandesc la aceea dubita,si la mesajul acela. .

———

—————————————

Dupa cum am spus nu am o imaginatie asa de bogata. Vreau sa stiu daca sa mai continui cu aceasta poveste sau sa incep alta. Conteaza mult, un mic sfat,o parere. ✔♡☜

KaterinaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum