Capitolul 14

809 77 4
                                    

Melanie's pov

E deja 4 dimineata si o pot auzi pe Cara cum se plimba pe hol,de nebuna.Sigur pune ceva la cale..Oare eu voi urma?DE CE AM DESCHIS SERVIETA AIA CRETINA!Simt ca ma sufoc...Imi simt stomacul pana in gat si abia mai pot respira de frica.

Mi-am facut-o cu mana mea...Inca regret ca nu am ascultat de Troye.Mereu a stiut cum sa ma apere..

Offf,Troye,sper ca esti bine!Sper ca o sa ne intalnim IN VIATA ASTA si ma vei ierta...

Stai..

Eu am trimis-o pe Cara dupa Troye..si ea s-a intors sangerand! Troye...I-A FACUT CEVA LU' TROYE!!!De asta ma simt asa..

Stiu.Simt!

Mereu am putut simti adevarul din spatele zambetelor false,mereu am stiut cand e ok cu adevarat si cand nu..Si acum nu e bine!! Inima mea e cat un purice. Ma simt inghetata,imi bubuie capul si tremur!Nu e de bine!!

Trebuie sa ies,sa il gasesc! O sa il gasesc..

Trebuie!

End of pov

Cara era in capatul holului,asezata pe jos,turceste,fumand o tigara si savurand doar a treia cafea din acea seara.Adora aceste momente cand scapa de gura Melaniei si mirosul inecacios de tigara se imbina cu cel amarui de cafea,invadandu-i narile,oferindu-i tot ce avea nevoie.

Nu ar fi admis niciodata dar isi ura viata.Ura cine era..Dar putea schimba trecutul? Nu.

Ar putea sa se schimbe acum? Da..Dar cu ce pret?

Nu ar fi acceptat niciodata! Mandria.Mandria si orgoliul o defineau cel mai bine!

Mai trase un fum si mai sorbi o data din cafea.Amar...Tutun si nicotina! Atat de nociv! Atat de otravitor! Si totusi atat de placut..

Un sunet strident,care rasuna in toata casa,o facu sa tresara. "Cine,cacat,trimite mesaje la ora asta?". Lua telefonul de pe jos si incepu sa priveasca ecranul..

Sta..Sta...Si brusc se ridica si intra val vartej in camera ei,trantind usa in in urma ei.
Melanie atat astepta! Fugi direct la usa,se incalta rapid si iesi afara,alergand spre padure.

"Nu poate fi prea tarziu!E pe aici!Trebuie!!!"

Alerga de nebuna prin padure,cautand ceva..nici ea nu stia ce.Alerga...Nu avea directie! Se invartea in jurul copacilor,alerga stanga-dreapta,inainta,se intoarcea!Ea doar alerga..Alerga si cauta!

In nebunia ei isi aminti de momentul cand fugi de la internat.Isi aminti de o cocioaba la marginea padurii si de cum Cara o avertiza sa nu se apropie NICIODATA de acel loc! De ce? De ce sa nu se apropie? Se framanta intens,dar inainte sa realizeze asta,era deja aproape de casa.

Urca cele doua trepte putrezite care dadeau spre intrare si apuca cu teama clanta ruginita."Chh!Ce groaznic!" Usa se deschise cu un scartait infundat...Intuneric!

Aprinse lanterna telefonului si intra in prima,de altfel si singura incapere.O canapea rupta,acoperita de paturi verzi si pete maronii si un dulap masiv...asta era tot! 

Inainta incet prin camera..Un miros strident ii invada narile."Fier?! Rugina?Carne stricata?Ce e cu mirosul asta?".

Continua sa mearga,bajbaind peretele si privind in jur.Se opri in fata dulapului.Parea mult mai mare de aproape.Din lemn,mare,negru si de o statura impunatoare,acesta o facea pe Melanie sa vibreze.Un asemenea dulap sigur nu era poarta spre Narnia.Sigur nu adapostea un inorog,dar ea vroia sa vada ce e acolo! 

A intins mana,iar la contactul cu suprafata rece tresari. "Haide,Mel! Trebuie!"

Usa incepu sa se intredeschida,iar un miros ingrozitor o facu sa se retraga si sa isi acopere nasul cu ambele palme,scapandu-si telefonul. Din dulap incepu sa se scurga un lichid negricios. Isi dadu imediat seama ce era..Sange.ERA SANGE!

Se apropie din nou de dulap si deschise usa larg.

Cazu in genunchi,abia abtinandu-se sa nu vomite.Doua fete..Doua cadavre ale unor fete erau acolo,privind-o inerte! Tranti usa la loc,iar dulapul se inchise cu zgomot.

"Trebuie sa il gasesc..repede!Vreau..sa..plec.."

Si cam atat pentru azi :'3

Intrebarea de azi: Melanie vs. Cara:Cine ar castiga?

Ne citim maine!

Și ce spui dacă..Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum