-Deschide uşa! Ştiu că mă auzi idioato! Ce naiba e cu tine?!
Veşnica eu: neprietenoasă, solitară, pesimistă, fără chef, egoistă, retrasă si nu dau niciodată explocații. Sunt imposibilă.
-Sunt bine!
-Măcar taci la naiba!
*i-am deschis uşa*
-Explică.
-Ce să explic femeie?
-Hm...nu ştiu. Poate de ce i-ai tras un pumn în față Mirunei şi după ai fugit şi te-ai încuiat aici?!
Oh..am uitat de asta. Ea e Sasha, cea mai bună prietenă a mea şi singura. Nu ştiu cum reuşeşte să mă suporte, dar o iubesc pentru asta.
-Mă sperie. Ai văzut ce față are? Doamne...plus că la grădiniță a vărsat suc pe mine.
-Nu eşti sănătoasă. Hai gata cu asta. Plecăm de aici şi în 3 ore ne vedem la Garry's.
Garry's a fost localul meu preferat până în ziua de bâlci, când toată lumea se distra, iar eu aruncam cu mâncare după oameni.
Întâlnirile cu Sasha la Garry's însemnau probleme.
-O să-mi spui motivul?
-Clar nu.
O urăsc pentru asta. Niciodată nu-mi spune motivul şi nu-mi place să stau în suspans.
