-E ultima zi.
-Pentru ce? Am pierdut ceva?
-Păi...astăzi ar trebui să mă întorc. Excursia asta a durat prea mult.
-Ah..e ok. Oricum ne vedem şi mâine.
Am spus-o pe un ton vesel, eram atât de optimistă.
-Da..ne vedem la Garry's.
-Garry's? De ce acolo şi nu la mine? Aici putem fi noi.
-Trebuie să-mi petrec timpul cu iubitul meu. Ne vedem acolo toți trei.
Şi..da. Şi-a afişat zâmbetul ală de milă care încerca să mă calmeze. Tot ce e frumos se termină repede.
-Asta înseamnă că...o Doamne! Ce a fost toată săptămâna asta? Un joc? Ai vrut doar să vezi cum e, dar nu ai putea să trăieşti cu asta! Eşti o laşă!
-Nu am vrut să se termine aşa Warren.
Şi-a luat geanta şi a plecat. Plângeam. Pentru prima oară credeam că sunt iubită şi apreciată. Cât de proastă am putut să fiu. Mi-au trecut toate clipele frumoase cu ea prin fața ochilor. Acum mă simțeam distrusă. Am fost un experiment eşuat pentru ea. Nu o să accept să fiu umilită. Mai am un singur lucru de făcut.
