🌹6🌹

112 17 2
                                    

                  Șatenul a rămas câteva momente în apropierea restaurantului încercând să-și facă curaj să intre.Ce era mare scofală? Venise pentru un loc de muncă, nu? Ușor de zis, greu de făcut, mai ales când patronul era bărbatul pe care îl admira, avea tendința să se facă de râs în cele mai importante momente, tare se temea să nu răstoarne vreo oală sau vreo masă din pricina emoțiilor.Dar ce mama măsii, era detectiv, lucra în tot felul de cazuri periculoase, de ce ezita să-l întâlnească pe Lan Wangji?

               A tras aer în piept, și-a tras două palme mentale și a urcat cele câteva scări acoperite de un covor albastru închis ce dădea spre intrarea în restaurant prevăzută cu o ușă dublă din sticlă ce era acum complet deschisă, și două ghivece de trandafiri albi de o parte și de alta a ușii.Un zambet i-a conturat buzele de îndată ce atmosfera plăcută și parfumul magnoliilor l-au întâmpinat cu brațele deschise.

               Covorul albastru deschis cu detalii cusute sub forma aripilor de fluturi aurii îl conduceau spre sala unde marmura în nuanțe de crem lua locul covorului.Mesele rotunde acoperite de fețe de mese albastre închis erau așezate la distanțe egale, lăsându-le îi același timp loc chelnerilor să treacă cu preparatele comandate de oaspeți.

               Fiecare masă deținea câte o vază albă cu trandafiri roșii în mijlocul cărora se afla un trandafir albastru, iar scaunele din catifea albastră comode de îndemnau la o masă delicioasă.Tavanul restaurantului în forma de cupolă era din sticlă pentru a permite ca lumina zilei să lumineze sala, iar la căderea nopții un candelabru învăluia sala cu lumini calde, creând o atmosferă ca de basm, iar muzica calmă ce răsuna din boxele ascunse îl relaxau complet.Bârfele nu făceau dreptate localului, era o adevărată bijuterie a orașului.

              Mesele erau aproape toate ocupate căci cei mai mulți oameni de afaceri preferau să-și ia aici micul dejun înainte de a merge la birou, iar prețurile erau accesibile pentru orice buzunar, oferind chiar și obțiunea de mâncare la pachet.Bucătarii în tunici albastre, aurii și crem serveau cu devotament clienții oferindu-le și un zambet delicios pe lângă gustoasele preparate.Chelnerii în tunici crem preluau comenzile și serveau clienții cu vin, șampanie, suc, apă, cafea sau ceai, depinde de preferințe, iar bucătarii preparau și serveau bucatele sub îndrumarea atentă a lui Lan Wangji.

              Privind marea de culori calde, Wuxian a simțit un vag sentiment de familiaritate, iar zumzetul vesel doar a alimentat această senzație bizară.Avea impresia că a mai văzut asta undeva, însă era doar un sentiment.Și-a revenit în fire când o tânără îmbrăcată într-un costum roșu compus dintr-o fustă strâmtă cu o palmă mai sus de genunchi, cămașă albă, sacou roșu și nelipsita emblemă în formă de norișor cu o coroană deasupra, se apropie de el.

—Bine ați venit la restaurantul King Land.

             Tânăra cu părul îndreptat pe spate îi oferă un zambet amabil.Regula de aur a restaurantului King Land... angajații trebuie să întâmpine oaspeții zâmbind indiferent de situație, chiar dacă patronul nu prea zâmbește.

Wuxian:-Bună ziua.

               La rândul său șatenul i-a zâmbit nedorind să fie nepoliticos.

—Aveți o masă rezervată?

                Tanăra, pe numele ei Wen Qing, după cum citise șatenul pe ecuson, l-a întrebat menținându-și zâmbetul pe buze.

Wuxian:-Defapt...am venit în legătură cu postul pentru ajutor de bucătar.

—Am înțeles.Te voi conduce la Chef Lan Wangji.El te va evalua.Urmează-mă.

Legământ din naștere [ BL] +18 Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum