Legământ din naștere [ BL] +18

🌹1 🌹

—Doamnă...este ultima dată când vă repet, aici nu este agenție de matrimoniale. Sunteți într-o secție de poliție, la departamentul de investigații criminale.

              Oftează șatenul iritat de prezența femeii cu păr verde, buze așa de roșii de parcă abia a învățat să folosească rujul, fard mov de zici că cineva i-a învinețit ambii ochi și unghiuțe ascuțite roșii cu picățele verzi de zici că este Cruella. Dar cu ținuta a dat lovitura de grație...partea de sus era compusă dintr-o bluză strâmtă de un galben țipător cu un decolteu adânc cât o zi de post, iar partea de jos niște pantaloni scurți, mulați din piele, acompaniați de niște tocuri de culoarea vomei.Asta-i noua modă? Nu avea nimic cu stilul vestimentar al oamenilor, dar să vezi o femeie de cincizeci și cinci de ani îmbrăcată în așa ceva... parcă nu este ce trebuie.

               Era a patra oară într-o lună când doamna aceasta căzută din lună ajungea la secția de poliție cu scuza că își caută bărbat.Și nu o aducea cineva în mod special, venea de una singură și fix la aceeași oră, de parcă era croită să-l streseze pe șaten.Cine confundă o secție de poliție cu o agenție de matrimoniale? Nu e ca și cum nu vede mașinile de poliție parcate în față, un bețiv în cătușe care se certa cu un ofițer, sau polițiștii în uniformă cum se plimbau dintr-o parte în alte că niște furnicuțe agitate.

                Femeia asta trecută de mult de cincizeci de ani mereu ajungea pe capul lui. Avea un noroc de n-a văzut neam de neamul tău.Colegii lui când o vedeau că se apropie de secție, că e și greu să nu-ți sară în ochi îți dai seama, ori schimbau tura ori pretindeau că pleacă pe teren. Drăguți colegi, zău așa.

—Cum să nu fie? Vin aici cei mai arătoși bărbați.

               Strigă femeia verzuie așa de tare încât șatenul a avut impresia că geamurile se fac țândări.Femeia asta a fost soprană la viața ei?

—Doamnă dragă, acei bărbați despre care vorbiți sunt dați în urmărire națională. Vă rog să...

—Nu plec de aici decât la braț cu unul dintre ei.Sunt de vis.

               Urlă din toți plămânii de parcă șatenul ar fi putut să facă vreo minune și să îi aducă unul din acei bărbați numai să tacă din gură.

                Strigătul ei strident parcă a trezit din hibernare ceilalți polițiști căci imediat au apărut doi agenți, au prins-o de brațe și au escortat-o afară din secție, dându-i o amendă și o avertizare că data viitoare o bagă o noapte în arest. Poate îi trec căldurile dacă stă o noapte la răcoare.

Xue Yang:- Șiii... ți-ai făcut o prietenă?

               Bunul său prieten cu apucături de drăcușor pătrunde în încăpere împingând în fața șatenului un pahar de cafea.

Wuxian :- Nu-i frumos, Xue Yang.Mă aduce la disperare.

              Soarbe din lichidul cafeniu, strâmbând din nas la gustul abia sesizabil de cafea.

Xue Yang:- Ce-i? De data asta nu am mai încurcat zahărul cu sarea.

              Se strâmbă la șaten, neînțelegând exspresia nemulțumită de pe chipul său.

Wuxian :- Asta e apă cu gust de cafea. Până și eu o făceam mai gustoasă, și doar știi că până și ceaiul îl ard.

Xue Yang :- Nemulțumit mai ești.Aici nu e cafenea.Ceartă-te cu șeful dacă nu-ți convine. El vrea să facem economie.

              Se rățoie ca o babă în piață când a văzut cât s-a scumpit legătura de pătrunjel.

Wuxian :- Și să sfârșesc prin a da amenzi mașinilor parcate? Nu mulțumesc.