"Hyung, ce s-a întâmplat?" Tristețea i-a reapărut din nou pe față. Și era vizibilă.
Dar Yoongi nu a răspuns.
"Ce i-ai făcut tatălui meu?" Vocea aceea era cea mai tristă voce pe care a auzit-o de la Jimin, de când l-a întâlnit.
"Îmi pare rău. Din cauza mea, nu mai ai o familie."
Poate că tatăl lui ar fi meritat ce e mai rău, dar acum Jimin rămăsese fără familie în adevăratul sens al cuvântului. Era trist.
"Hyung!"
"Scuze"
"Ce ai făcut?"
"Scuze..."
"Doar spune-mi."
Să îl vadă atât de trist mereu nu era ușor.
"Seokjin și Jungkook m-au ajutat mult. Dacă vrei să știi."
◇◇◇◇
CITEȘTI
ᴅᴀᴛᴇ ᴍᴇ ɪɴ ʜᴇʟʟ || ʏᴏᴏɴᴍɪɴ
Fanfiction《Yoonmin SOCMED AU》 Unde într-o noapte, după ce Yoongi câștigă o competiție, primește o confesiune scrisă de la unul dintre colegi. Jimin ajunge să fie considerat de Yoongi din ce în ce mai enervant, când pare să nu îi pese de câte ori este respins...
