Capitolul 9
Cearta
Henry's POV
Am iesit de la scoala, apoi am pornit eu, Averie, Elliot,Jessica si Brad la un bar sa mai vorbim. Pe Kevin l-am lăsat la părinții lui Averie, singuri care sunt de încredere.
Brad"Mai țineți minte cand am chiulit si ne-a prins Monica ?" spune si rade
Averie"Cred că nu am mai iesit din casa 2 saptamani pentru faza aia" spune apoi râde
Jessica"Sau cand era iarna si a cazut Jack pe gheață de si-a rupt piciorul, nu a venit la scoala o lună de zile"
Brad "Cine l-a pus sa joace fotbal afara pe zăpadă?" Spune apoi se uita la mine "Tu ai fost cam tacut toată ziua. Nu vorbesti?"
Eu"Ascult ce ati facut impreuna toti" spun
Brad "Aha, de unde esti?" Spune si ia o gura din băutură lui
Eu"Columbia"
Brad"Wow..Nu mă așteptam. Credeam ca esti din Africa " spune apoi râde putin "Ok scuze " spune cand vede ca ma uit la el "urat" si vede ca si pentru ceilalti e ciudat modul cum m-a etichetat
Timp in care ei vorbesc între ei si isi aduc aminte peripetiile lor, eu ma uit la Averie. Incerc sa nu o fac atat de evidenta, dar deja imi e dor de buzele ei.
Imi vine sa ii fac pe ceilalți să plece si sa raman doar eu cu ea în tot barul ăsta
Averie's POV
Vad cum Henry se uita de câteva minute la mine timp in care noi vorbeam cu Brad despre ce a mai facut si unde a fost
Ii zâmbesc lui Henry iar el imi întoarce zâmbetul subtil, fără să vadă cei 3 prieteni ai noștrii. Mai ales Jessica cu Elliot.
M-am sărutat cu Henry deja de 2 ori eu nu i-am spus Jessicăi, ea sigur mi-ar fi spus.
Prietenia mea cu Jessica o avem de cand aveam 5 ani iar ea 4. Eram si suntem cele mai bine prietene si nimic nu ne-a despărțit niciodată si nimic nu o sa ne despartă
Din pacate, Jessica nu are o viata roz. Locuiește cu tatăl ei care lucrează mult si este rar acasa, iar bunica ei este cea care are grijă de ea. Mama Jessica a murit cand avea 5 ani după ce s-a despărțit de tatăl ei. Tatăl ei nu a vrut să se recasatoreasca si a decis să o crească pe Jessica singur, ma rog cu mama lui care este bunica Jessica, dar singur fara o mamă pentru Jessica
Brad"Si Jessica...Tatal tau ce mai face?"
Jessica"E in Londra acum. Vine la sfârșitul lunii si va sta 3 saptamani. După care, iară pleaca."
Henry"Si mama nu ai?" Spune din senin
Jessica "Nu Henry, nu am. S-a despărțit de tata, apoi a murit."
Henry"A scuze....Eu mă duc până la baie" spune apoi se ridică
Ma uit cum Henry se îndepărtează de noi si intra pe o usa care avea un omuleț pe usa.
Brad"Pun pariu ca si aia e neagră "zice iar noi intrăm într-o confuzie totala
Elliot "Ce ma?" spune
Brad"Hai ca sti la ce ma refer...Fetelor stiti"
Ma uit spre Jessica apoi realizam la ce se referea Brad...Doamne cat de nebun poate sa fie...
Jessica "Lasa ca ne zice Averie daca e neagră ca tenul lui sau nu "zi ce apoi imi face cu ochiul
Eu"Jessica!!!"Spun apăsat iar ea începe să rada
Henry's POV
Am plecat de la bar după ce am venit de la baie, iar acum sunt acasa încercând să găsesc ceva sa fac.
Gasesc telefonul acela "luat" de Kevin, pe masa. Ma întind după el, apoi oftez cand il deschid si apas la numere pentru a suna
Sa o sun pe sora mea..sa nu o sun.. Nu stiu. Imi este frica ca va răspunde mama pentru ca cu siguranta deja ma cauta de mult, iar orice telefon ar fi o idee ca as fi eu..
Imi este frica sa ii aud vocea, abea m-am obisnuit fara ea în preajma mea si a lui Kevin, de aceea am o reținere în a o suna-o.
Eu"Kevin!" Îl strig tare
Kevin "Da? Ce e?" intreaba si vine in fata mea
Ma uit spre el, apoi oftez si ii dau telefonul
Eu"Sun-o pe sorta.."
Kevin"Pe bune ?"spune iar eu ii fac semn din cap apoi ma uit in gol
Kevin se așează lângă mine apoi formează pe telefon numarul lui Ayleen. După câteva minute în care am tot sunat-o in sfarsit a răspuns
Conversatie telefonică
Kevin "Alo?" Spune speriat
"Da?" Spune o voce de fetita, deci nu e mama..norocul nostru
Eu"Ayleen?"
"Da eu sunt"
Kevin"Ce faci surioara ?" Spune fericit
Ayleen "Kevin? Henry?" Spune speriată
Eu"Ayleen ce faci ? Noi suntem"
Ayleen"Fac bine...Veniti acasa "
Eu"Glumesti? Nu venim nicăieri. Spune-mi ce faci ? Esti bine?"
Ayleen"Da, da sunt bine. Doar că..."
Eu"DOAR CA CE ?" Spun speriat
Ayleen"Imi este dor de voi....Va vreau inapoi acasa. Va vreau inapoi Henry..."
Eu"Ayleen..."spun Si iau telefonul de la Kevin care era dat pe speaker "Te rog frumos, nu îmi face probleme, ok? Si nu îmi cere sa ma întorc acasă, nu acum cel puțin surioara..."
Ayleen"Dar cand? Casa e goală fara voi doi. Mama se plimba disperată prin casa, tata încearcă să o calmeze. Veniti acasa si vorbesti tu cu mama"
Eu"Nu venim acasa. Înțelege te rog frumos. Stii ca te iubesc surioara, dar ai răbdare si tu. Eu in Columbia nu mai vin niciodată, ai inteles? Niciodata! Dacă îți este dor de mine si Kevin vei astepta sa te faci mare si vi aici."
Ayleen"Cum sa vin? Nu vin!"
Eu"Atunci rămâi în Columbia si eu raman in America " spun nervos si ii dau telefonul lui Kevin care continuă el conversatia
Conversatie încheiată
Kevin"De ce ai vorbit asa cu ea? E sora noastră.."
Eu"Si tu încetează să îi mai iei apărarea, da? O fi sora noastră, dar e încăpățânată. Nu i-am zis să vină acum aici, nu. Cand va creste sa vina"
Kevin"Dar poate nu va fi nevoie. Poate peste ani,lucrurile se vor rezolva acasa si o sa ne putem întoarce liniștiți acasa."
Eu"Eu nu ma mai întorc niciodată în Columbia, Kevin..Niciodata!" Spun si ma uit in ochii lui "Prefer să mor decât să mă întorc de unde am venit."
Kevin"Nu vorbesti serios, Henry."
Eu"Ba da, vorbesc foarte serios. Vorbesc si mai serios decât în ziua când ți-am zis ca vom fugi de acasă."
Kevin "Din cauza lui Averie? Din cauza ei nu mai ne întoarcem noi acasa ?"
Eu"Am zis eu ceva de Averie ?"
Kevin"Nu, dar e evident. Stiu ca iti place de ea. Stii ca poate vei fi cu ea 2 3 luni, apoi iti vei gasi alta prietena, nu?"
Eu"Nu imi pasa. Si nu pentru Averie raman eu in America si inclusiv, in orasul si cartierul ăsta. Nu pentru ea!"
Bineinteles ca mințeam. Normal ca rămâneam aici pentru Averie, doar pentru ea. Nu as avea alt motiv pentru care sa raman aici, iar daca Kevin nu vrea să stea, va fi obligat
Nu pot sa il las sa plece acasa singur. De dus, am știut să ne ducem in America, dar de intors nu stim cum
Kevin "Da sigur. Henry se vede de la o poștă că iti place de ea si ai face orice ca sa fi in preajma ei mereu, se vede. Crezi ca la 13 ani, nu stiu ? Crezi ca nu stiu cum te uiti la ea cand o vezi? Crezi ca nu stiu ca din cauza ei zâmbești non-stop? Stiu Henry"
Eu"A si tu preferi sa raman toată viața supărat, trist, plângăcios sa nu am prieteni, o iubita, o viata normala, nu? Pentru ca asa s-a obișnuit fratele meu ca eu sa nu am o viata normala "spun aproape țipand "Kevin eu nu am plecat din Columbia sa o enervez pe mama si sa creez un război între mine și ea. Nu de asta am plecat! Am plecat ca sa am o viata normala, daca copilarie normală nu am avut, macar de azi inainte sa am o adolescență si o viata cat de cat normală si frumoasa. Iar daca tu nu vrei sa ma vezi fericit, e problema ta"
Kevin nu mai spune nimic si se uita doar la mine apoi oftează și se duce in camera lui. Tocmai ce am avut prima cearta cu fratele meu pe subiectul: ACASA
De parca el doar cuvantul ăsta îl știe...Daca eu vreau sa raman in America, raman in America. Dacă el vrea să plece il Columbia, din pacate nu va putea. Daca pleaca singur in Columbia, se va întoarce cu mama după el
CITEȘTI
The boy on the street
Fiksi PenggemarHenry Perez vine in America, New York, cu fratele lui mai mic, Kevin Perez sa înceapă o nouă viață. Henry se înscrie la o nouă scoala, atât el cat si fratele lui și încearcă să nu afle nimeni ca ei au fugit de acasă. In special, cei de la scoala s...
