Un apel, o greseala

#5

Sophia a citit cu multa atentie scrisoarea.

-Doamna Young de cat timp sunteti casatorita cu Max? Stiati ca este cautat de politie pentru crima? a intrebat Sophia

-Da , am aflat pe parcurs. Dupa ce a plecat mai multi politisti l-au cautat si m-au informat despre crimele lui. Suntem casatoriti de 10 ani, dar nu m-am casatorit pentru ca am vrut eu ,am fost obligata. Am fost ceea mai trista femeie cand am imbracat rochia de mireasa. Rochia mea de mireasa nu a fost alba pentru mine, a fost neagra pata cu un viitor in iad impreuna cu un demon. Eram amandoi niste tineri, iar eu ceea mai naiva persoana, eu il iubeam nebuneate si credeam ca si el ma iubeste ca un nebun. Asa am crezut pana cand si-a batut joc de mine in fata prietenilor lui pentru amuzament. Am vrut sa depun plangere si l-am anuntat ca voi face asta, dar am facut o mare greseala, mai bine nu ii spuneam. M-a tinut captiva intr-o macelarie abandonata. Peste tot erau oase de mai multe marimi, pete mai vechi si mai noi de sange si sobolanii aveau puterea acolo. El mi-a spus ca o sa imi dea drumul doar daca nu depun plangere. I-am jurat ca nu o sa depun plangere ,dar ca sa fie sigur a aranjat o casatorie. Am fost obligata sa ma leg de el. Era si este un demon, chiar daca la prima vedere nu pare. De mai multe ori am incercat sa divortez pe ascuns, dar mereu afla si imi dovedea ce fel de om este. Un om fara mila, fara suflet si fara constiinta ,incapabil de a iubi sau de ai pasa de cineva din jurul lui. Cand a plecat nu am stiu daca sa ma bucur sau sa imi fac griji. Grijule nu erau pentru el, erau pentru mine. Cum as putea sa imi fac griji sau sa imi pese de o mizerie de om ,de un criminal, un monstru care mi-a distrus intreaga viata care mi-a mestecat viata si sufletul, iar apoi le-a scuipat ca pe niste gunoaie fara pic de valoare.

Dupa ce Caroline a terminat de vorbit a inceput sa planga. Sophia a calmat-o si a mai aflat ca cei doi au mai avut a fiica care a murit acum 4 ani. Sophia a plecat la cimitirul din apropiere in care a fost ingropata Young Mary, fiica lui Max.

Era deja noapte cand a ajuns la cimitir. La capatul dinspre apus era ingropata fetita de 6ani omorata de o boala. Sophia a inghetat cand a vazut o fata in jur de 6 ani langa mormant.

-Te asteptam de mult! Eu sunt Mary, iar tu esti Sophia. De unde te cunosc te intrebi? Te stiu foarte bine! Tu esti ceea care il vrea mort pe tati, nu? Ei bine, nu o sa reisesti, o sa am grija de el pentru ca el ma iubeste si ma ajuta sa ma odihnesc in pace prin a omora oameni!  Sti ce m-a trezit? Dorinta ta sa il omori pe tati. Nu o sa te las!

Mary Young era o copila care samana cu tatal ei, dar cu trasaturile mult mai fine si delicate. Parul lung ,drept si negru contura o fata palida, iar ochii negri incercau sa ii fure sufletul Sophiei. Fata purta o rochie lunga neagra care ii acoperea intreg trupul, iar de pe mainele ei se prelingeau rauri de sange.

Vreau sa ma anuntati ce parere
aveti despre carte!