~VIATA MEA SE PRABUSESTE ~

131 8 2
                                    

M-am dus acasa pe jos si simteam cum toate privirile se indreptau spre mine. Am tipat cat sa ma auda o starda intreaga , spunand :

- De ce va uitati toti la mine? 

O voce din capul meu a spus :

- Tu de ce crezi ca se uita? Vad o urmatoare victima a blestemului meu ! si un ras malefic pusese stapanire pe capul meu .

Am oftat si am decis sa nu mai vorbesc niciodata pentru a o deruta.

Ajunsesem acasa si m-am dus la etaj sa-mi fac un dus fierbinte pentru a scapa de mirosul de pastile si de oameni bolnavi. Am intrat in dus... Era atat de relaxant . Era singurul moment in care ma simteam bine din ultimele 3 zile . Gelul di dus cu aroma de oceam imi gadila narile cu finetea lui si usor incepeam sa uit de o parte din grij , pana cand... O palma plina de sange se izbeste puternic de geamul cabinei de dus . M-am speriat si am alunecat . Am oprit apa usor si am luat telefonul sa sun ambulanta pentru ca piciorul meu parea sa fie rupt. 

Seara au ajuns si tata cu "draga lui sotie" :

-Ce s-a mai intamplat acum?

-Ce rost are sa-ti spun? Daca iti spun o sa ma internezi la psihiatrie ...

-Chiar atat de rau e?

-Da...

Incepusem sa cred ca o sa ajung sa ma izolez si sa traiesc singura intr-o casa veche si sumbra . Nimeni nu ma crede , a avut dreptate :

-Normal ca am avut dreptate , eu ma tin de cuvant .

- Pleacaa !! Am tipat si apoi am fugit la baie , tata era ingrijorat , dar nu trebuie sa ma pierd... cu toate ca e inevitabil...

Simt ca lumea mea se prabuseste , mai bine nu veneam aici, ce a fost in capul meu ? Of... imi e asa dor de mama si de prietenii mei ... imi e atat e greu ... mama m-ar fi inteles ... cred... nu pot sa nu-mi iau gandul de la intamplarile din ultimele saptamani . As vrea sa nu ma mai chinuie , sa imi dea drumul , sa mor...

-Nu o sa fac asta , o sa te chinui !

-Te rog! Si am inceput sa plang ... Am deschis geamul cu gandul sa ma arunc si exact atunci o asistenta a intrat . M-a luat si m-a dus in pat , a vorbit cu tata si am mers intr-un alt salon unde erau oameni legati e maini si tipau si se zbateau , imi e frica , vor sa ma duca la psihiatrie? M-am asezat pe un pat si m-am intins , asistenta a luat niste materiale si m-a legat , m-am zbatut pana , pana am realizat ca nu mai are rost sa ma agit, o sa fiu eliberata mai repede daca stau cuminte , sper...

Imi era asa greu sa accept prezentul , era un razboi intre viata si moarte .

In noaptea aceea am avut un vis groaznic , era intuneric , frig si pustiu , eram pe un camp, langa un copac uscat era sprijinita o femeie , cred ca aveam nevoie de ajutor , m-am indreptat spre ea  si am intrebat-o :

-Ma scuzati , pot sa va ajut cu ceva ca nu pareti in regula ?

-Din cauza ta sunt asa , tu esti de vina , tu esti capul rautatilor ! Si a inceput sa recite incantatia pe care mi-a recitat-o si batrana aceea care m-a blestemat . Am fugit cat m-au tinut picioarele , dar ea ma urmarea , pe cat de batrana era pe atat de rapida era , am intrat intr-o padure , m-am gandit ca o sa-mi piarda urma , dar nu, iar atunci o asistenta a venit la mine , eram agitata si m-a trezit pentru a-mi da un calmant . Dupa ce a plecat am inceput sa ma intreb ce a fost cu visul ala... multe intrebari mi-au venit in minte : despre ce o fi vorbit femeia aia? De ce eram pe un camp? De ce a facut incantatia iarasi? Dar stiam ca aceste intrebari nu aveau niciun raspuns ... eram derutata si speriata ... imi pare rau ca nu a mai durat visul , chiar as fi vrut sa vad ce vrea bartana de la mine ...

Am coborat jos si m-am dus la magazinul de la intrare si am cumparat tutun si alcool , stiam ca nu am voie sa consum asa ceva , dar chiar nu ma mai interesa de nimic si de nimeni ... peste tot unde ma uitam vedeam numai fete triste , indiferente , oare si cand eram un om normal tot la fel de tristi erau oamenii? Ei bine acum fac si eu parte din cei tristi ... sunt un om fara viitor si aveam asa de multe planuri , sa termin o facultate , sa ma casatoresc , sa am doi copii , o fata pe nume Izabella si un baiat pe nume Partik , sa ma mult in Italia intr-un oras cu iesire la mare , dar acum pot sa imi i-au adio de la ele ...
Hei guys! Scuze ca nu am mai postat , dar am avut treabaa :))
Oricum , de acum sper sa postez mai des , macar o sa incerc...
Pana data viitoare nu uitati , ramaneti cu ochii in patru pentru ca orice se poate intampla . Tramsmisiune incheiata , by Typical Girl :*

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Feb 03, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

~Intre doua lumi~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum