Ajungând la ușă, Șevval scoase cheile și deschise ușa, a intrat și a rămas năucită. Sarp stătea în fața ei și o privea într-un mod ciudat. Șevi nu știa ce să facă, nu era pregătită să vorbească cu Sarp acum, trebuia să se gândească la toate și să găsească un moment potrivit pentru a-i spune totul.
Revenindu-și in sine, ea a scos un zâmbet fals:
-Sarp, ce faci aici? De ce nu mi-ai spus că vii? - intrând în cameră, l-a întrebat Șevval, a înțeles că Sarp putea să a vadă cu Barysh. Șevidin toată puterea se stăruia să se comporte natural, dar cumva îi ieșea prost.
-Am decis să-ți fac o surpriză, dragă, de aceea am venit fără sa te avertizez- Sarp a decis să tacă despre ceea ce a văzut. Nu voia să piardă așa o femeie ca Șevval. El spera că ceea ce a văzut el a fost doar o obsesie și Șevi își permite acest lucru pentru că el nu este alături de ea, iar Barysh este în permanență lângă ea la locul de muncă. În gândurile sale, el discuta cu sine însuși : - Da, poate că acum nu mai avem sentimente puternice și dragoste mare, deși la începutul relației existau niște sentimente, dar oricum suntem uniți printr-o cale de viață de câțiva ani împreună. Desigur, într-o astfel de perioadă lungă, chiar și cea mai puternică iubire se răcește, dar rămân deprinderea și lipsa de dorință de a schimba cursul calm al vieții.
-Sarp, înțelegi că filmările sunt în toi acum? Nu pot fi cu tine. Știi programul meu, din păcate, nu se va primi să ne odihnim împreună. - Șevval spera că el va decide să plece. Pur și simplu nu știa cum să-i explice totul și, desigur, a fost chinuită de conștiința că a făcut asta, dar nu poți să dai ordin inimii, pentru inima care iubește , nu ascultă ce-i zice rațiunea . Allah este martor, ea ascundea sentimentele cât de bine a putut, dar nu este atât de ușor să renunți la persoana pe care o iubești.
-Păi, nu e nimic. Atunci voi sta doar câteva zile. - Sarp a reacționat calm
El a început să se apropie de ea și a vrut să o îmbrățișeze, dar ea a evitat îmbrățișarea:
-Îmi pare rău, dar trebuie să mă schimb de haine și să mă odihnesc, astăzi a fost o zi foarte grea și este deja foarte târziu.
Stând sub jeturile de apă din duș, ea reflectă la situația care fusese creată . Acum nu înțelegea dacă merită să distrugă tot ce a creat pe parcursul multor ani ... deși ce este de distrus? De fapt, nu este nimic de distrus. Nu sunt căsătoriți cu Sarp, nu au copii. Au doar amintiri și sentimente calde de recunoștință pentru sprijinul care au acordat unul altuia de-a lungul anilor. Sentimentele pe care ar trebui să se bazeze relația au dispărut de mult. Sau nu erau? Era doar o nevoie ca cineva să fie în alături , care să fie prieten și să dea sfaturi. Nu voia să-l rănească, dar nu putea trăi cu gândul că ar putea fi fericită, dar își pierde șansa de a fi iubită la nebunie.
-Da, trebuie să vorbești cu el Șevval. Nu poți sa taci întotdeauna- și-a spus ea hotărâtă, a îmbrăcat un halat și a ieșit din baie. Sarp stătea în bucătărie bând ceai. Șevi intră foarte încet și se așeză la masa din fața lui.
-Sarp, trebuie să-ți spun ceva. Dar nu mă întrerupe și ascultă până la sfârșit, te rog - vocea ei a început să tremure perfid.
-Putem să vorbim mâine? Ești obosită. Mai bine te duci să te odihnești și mâine vom vorbi calm. Bine? - Știa ce voia să-i spună, de aceea vroia să amâne această conversație. Îi era confortabil cu ea. Din partea ei nu existau pretenții referitor la căsătorie, se întâlneau doar la sfârșit de săptămână, ambii independenți unul de celălalt, nu era nevoie să spui unde mergi seara sau cu cine stai într-o cafenea. Fiecare și-ar dori un astfel de partener de viață, mai ales că ea și mai e foarte frumoasă.
-Nu ... Această conversație nu va așteapta până mâine. - a spus Șevi cu o notă de furie și a luat imediat aer în plămâni pentru a continua să vorbească, dar Sarp a întrerupt-o:
-Știi, m-am întâlnit astăzi cu un ...- nu a terminat, pentru că Șevval l-a întrerupt brusc.
- Nu te iubesc, Sarp- izbucni ea ridicându-se de la masă. - Relația noastră s-a epuizat de mult, nu are sens să ne considerăm un cuplu, nefiind astfel - emoțiile au copleșit-o pe Șevval, nu se putea opri, inima ei vroia să se elibereze și să se reunească în cele din urmă cu acea persoană dorită. - Între noi nu există sentimente de mult timp, acesta este doar o deprindere care a apărut din disperare, din nedorință de a exista singuri. Ești pentru mine ca un prieten , tu știai asta de la bun început.-Șevval vorbea pe un ton ridicat, nu-și dădea seama de ce anume. Nu, nu se certa , a vrut doar să-i zică ce are pe suflet.
Sarp rămase înrădăcinat în fața ei. Nu se aștepta că ea se va decide să se despartă de el, pentru că de atâția ani nu a spus niciodată că nu-i place ceva. Deși poate că a tăcut din cauza faptului că, de fapt, nu au drepturi și obligații unul față de altul. Nu pot să aibă pretenții unul față de celălalt, deoarece nu sunt căsătoriți. Ea însăși nu voia să se căsătorească, dorea să-și lase inima liberă, deoarece simțea că el nu era jumătatea ei adevărată .
-Șevval, mi se pare că nu înțelegi ce spui. Ești foarte obosită și ....- Sarp a încercat să o calmeze, nu avea sentimente de furie sau regret, pur și simplu nu voia să schimbe ceva în viață, dar se pare că acest lucru este inevitabil.
-Nu Sarp, spun aceste lucruri nu din cauza oboselii ... Am întâlnit un bărbat de care chiar m-am îndrăgostit, îl iubesc. Am rezistat acestor sentimente o perioadă foarte îndelungată , dar nu mai pot să-mi abțin emoțiile, este foarte dificil să fiu alături de el în fiecare zi și să nu-l ating.
-Înțeleg ... și acum ești gata să ștergi tot ce s-a fost între noi? -a întrebat el, sperând că ea se va răzgândi, dar, din păcate, ea era foarte hotărâtă.
Ca răspuns, ea îl privi dând din umeri, cu ochii plini de lacrimi:
-Știam amândoi că într-o bună zi se va întâmpla asta 🥺 Îmi pare rău ... -Cu aceste cuvinte s-a așezat pe scaun și și-a acoperit fața cu mâinile.
-Bine. Te înțeleg Șevval. Plec chiar acum. Fii fericită -Sarp s-a apropiat și a sărutat-o pe frunte, apoi luându-și scurta, a ieșit din casă.
Șevval a rămas singură cu gândurile ei:
-Da. Deci era necesar. Am făcut ce trebuie. Este mai bine să spui adevărul decât să-l minți și să te gândești la o altă persoană.
În acel moment, un mesaj de la Barysh a venit pe telefonul ei: "îmi-e foarte dor de tine ... Nu pot respira când nu ești alături , de aceea trebuie să vin la tine. Am vorbit cu Aysegul și am rezolvat totul "
„Bine, te aștept❤️" - a răspuns ea și a mers la baie să se ordoneze puțin , pentru că nu arăta chiar bine. Lacrimată și fără machiaj. Și-a uscat părul și l-a adunat într-un coc ca de obicei, s-a machiat ușor și a îmbrăcat o rochie de culoare roșie. A sunat soneria și ea s-a dus să deschidă ușa. Barysh stătea în prag, cu un zâmbet pe față. Intră în casă și fără nici un cuvânt o îmbrățișă strâns.
- Nu mai vreau niciodată să te las să pleci din îmbrățișârile mele. - El a inspirat aroma ei în și a strâns-o încă mai tare. Capul lui nu mai voia să se gândească la nimic. Barîș a fost îmbătat de mirosul ei și de faptul ca ea era tat de aproape. El însuși nu știa cum are ea un astfel de efect asupra lui. Era pur și simplu nebun după ea. Șevval a devenit pentru el respirația, sensul vieții. A devenit cea fără de care este imposibil să existe.
Ea l-a îmbrățișat de gât și l-a strâns încă mai tare la sine, de parcă i-ar fi fost teamă că acum o va lăsa și va pleca. După totul părea ca un delir. Ea i-a scos scurta, s-au contopit într-un sărut fierbinte și au început să se îndrepte spre dormitor. El a sprijinit-o pe perete și a început să o acopere cu săruturi pe gâtul ei delicat, fără a neglija niciun milimetru. De la atingerile lui Barîș ea își pierde literalmente capul i se pare că încă puțin și va pierde cunoștința. Apoi Șevval i-a scos cămașa, alunecându-și mâinile peste umerii lui puternici și apoi zgâriindu-i ușor spatele cu unghiile sale. Ceea ce făcea ea îl aprindea și mai mult. El a întors-o brusc cu spatele spre el și începu să desfacă încet fermoarul rochiei, sărutând fiecare centimetru care se deschidea al spatelui ei. Prin corpul ei treceau fiori de la săruturile lui fierbinți și de la mâinile lui reci care se atingeau atât de blând de pielea ei. Barîș a tras bretelele rochiei de pe umeri și a întors-o cu fața spre el. Îi sărută buzele dulci ca mierea, conducând-o mai departe spre dormitor. Când au intrat în cameră, Șevval a luat inițiativa în mâinile ei, ea s-a lăsat in jos la centură și a descheiat-o, mușcându-i buza inferioară, apoi a început să-i sărute trunchiul ridicându-se la buzele lui, iar el i-a dat drumul la păr , așa ea îi părea și mai sexy. Șevi s-a ridicat și buzele lor s-au întâlnit într-un sărut pasionant de la care înnebuneau încă mai mult. Mâinile lui Barysh se întinseră spre clema sutienului și el încet, savurând momentul, îl desfăcu sutienul și l-a aruncat deoparte acest element inutil . Apoi a împins-o pe pat și a început să-i sărute ușor sânii luxurianți. S-a dădea ca o pisică spre mângâierile lui și îi șoptea într-un delir pasionat: „Te iubesc la nebunie, Barysh".
- Repetă din nou - a spus el, apropiindu-se de urechea ei și sărutând-o.
-„Te iubesc", a repetat ea și în acel moment aproape că a leșinat, respirația i-a devenit intermitentă.
- Și eu te iubesc foarte tare- a spus el și a intrat în ea. Era atât de tandru și plăcut încât Șevval nu putea să rețină geamătul si strângea cearșaful cu mâinile. Ambii erau în euforie. În acest moment existau doar ei. Este o plăcere divină să fii cu cel pe care îl iubești cu adevărat. După un timp prin corpul lui Șevi au fiori și ea s-a contractat, a fost vârful plăcerii, lui Barîș i s-a întâmplat același lucru. Dar el a continuat să o sărute, nu se putea sătura de ea. Apoi s-au lăsat pe perne, respirând greu. Acum se simțeau cei mai fericiți din lume, pentru că este incredibil de plăcut să trăiești o asemenea dragoste ...
