Stă picior peste picior pe canapeaua urâtă a prietenei ei și așteaptă o minune. Cum ce minune? Să deschidă naibii gura odată și să verse tot. Are privirea pierdută și probabil amintiri dinaintea erei noastre.
Își schimbă picioarele între ele și oricât de conștientă ar fi de ticul ei, nu reușește să nu le bâțâie. La naiba, nu e bine deloc. Când o vede pe Hanna atât de absentă, deloc stilul ei, îi vine să își taie venele. Măcar să plângă și ea, să spargă ceva, să se agite... Nimic însă. Liniște deplină.
Își strânge mâinile în sân, își admiră unghiile roșii puțin ronțăite și îi scapă un zâmbet atunci când și le imaginează scotocind prin ochii acelui Ken. Dar ce, și Ken e prost pe lângă ăla. Atât de perfect... S-a simțit că o gâscă pe lângă el. Nu tu un fir de păr anapoda pe tot animalul de om. Sprâncenele, barba, părul, unghii, buzele, toate perfecte. Zici că atunci ieșise din cutie. Du-te naibii de om, că nu-mi placi.
- Mai bați mult la mașină? Mă doare capul.
- Ce?
Aleluia, vorbește. Muta vorbește. Și-a recăpătat vocea.
- Din picioarele alea, Ruby. Știi că nu suport. Zici ca ești mamaia când bătea la mașina de cusut.
Își dă ochii peste cap și se gândește că mai bine rămânea muta. Dar asta e. Asta-i Hanna ei.
- Mda. M-am plictisit și eu să mă uit la tine cum te macină amintirile din epoca de piatră. Vrei să vorbim?
- Nu!
- Ești nașpa! Cine e? Vreun iubit din grădiniță?
Partea cu primul futai o ține pentru ea, deși îi bântuie mințile. Ea l-a uitat pe primul imediat ce a venit al doilea. Să-i mai știe și numele? În nici un caz.
Dar încercarea ei de glumă, e pe aproape. Nu chiar grădiniță, la câțiva ani după...
- Nu chiar.
- Primul?
- Aha.
- Și ultimul?
Abia atunci își întoarce și Hanna privirea spre ea și are o mică tresărire. E pierdută sărăcuța. Nu-i de glumă. Ori o scoate din starea asta, ori o pierde.
- Ești nesimțită?
Ruby își etalează dinții perfect albi și aliniați într-un zâmbet cu strungă. Dacă o întrebi pe ea, ăsta-i singurul defect al existenței ei, deși îi dă un farmec incredibil.
- Întrebam și eu.
- Oare erai acolo când îți mai povesteam una, alta?
- Mda, ai dreptate. Dar nu mi-ai mai povestit de ceva vreme... să fie oare vorba de...niște pânză de păianjen pe acolo pe undeva?
Se trage puțin în spate pentru că se așteaptă să primească o palmă peste umăr, așa cum își mai dau ele, dar n-ai s-o vezi nici pe asta. Se mulțumește în schimb cu un mic zâmbet într-un colț al gurii. E, decât nimic, e bine și așa.
- Povestește-mi, te rog.
- Nțț. Mă duc să mă culc, mă doare capul. Știi drumul.
Futu-i. Nu e bine deloc. Știe toate drumurile, dar îl alege pe cel care duce la baie. Dă drumul la apă în cadă și varsă jumătate din tubul de spumant. Trebuie să o ajute să se relaxeze cumva. Oare cand a fost ultima oară când a refuzat să vorbească despre un subiect cu ea? Cred că niciodată nu s-a mai întâmplat asta, iar Ruby, ca o prietenă bună, nu o poate lăsa singură. Nu are nici un dubiu că asta își dorește, dar ea nu poate să plece și să o lase singură și supărată. Punct.
Își freacă mâinile și își face curaj să se ducă după Hanna, să o anunțe că o așteaptă o cadă plină de spumă parfumată. E posibil să-și ia vreun pantof în cap, așa că bagă doar capul pe ușă dormitorului.
- Vin sau bere?
Cum nu are nici o tresărire sau altceva, își face curaj să intre în cameră. Probabil se aștepta că nu o să scape de prietena ei atât de ușor.
- N-am chef de nimic, Ruby, crede-mă.
- Nici de o baie cu spumă?
Spune asta în timp ce își ridică sprâncenele stiutoare. Nu îi poate rezista niciodată. E pe aceeași listă cu cartofii prăjiți. Baie fierbinte în cada plină de spumă cu miros de citrice.
- Vin...
- Perfect. Eu o să aleg o bere, poate-mi vin ideile cum să te fac să vorbești.
Fuge spre bucătărie, desface o bere pentru ea și umple pe jumătate un pahar de vin pentru Hanna, iar atunci când revine, aceasta este pe deplin scufundată în cadă. E bine, e pe drumul cel bun.
- Poftim, zâna zorilor. Relaxează-te, bea vinul și când te simți destul de amețită, varsă tot. Dacă nu-i destul vin, îți mai aduc. Oricât. Important e să-ți dezlege limba.
Îi face cu ochiul și își afișează strunga în timp ce se așează pe capacul wc-ului. Nimic nou sub soare. E a mia oară când una face baie și cealaltă o păzește de aproape. Tot ce e nou e lipsa asta de comunicare între ele, care-i ia mințile lui Ruby.
Își urmărește prietena cum bea o gură de vin, două, trei, juma' de pahar, dar să vorbească nu și nu. Futu-i. Ea deja a terminat sticlă ei de bere și dacă și-o desface și pe a doua, mâine n-o să-i fie prea bine... Durerea de cap după două sau mai multe beri, e un calvar, dar nu prea are de ales. Își dă ochii peste cap, îi smulge Hannei paharul din mână și se duce să facă plinul.
- Heei, mai aveam o gură de vin.
- Aha, și eu mai avem o fărâmă de răbdare când am venit la tine...
Și tot degeaba, că nu s-a îndurat de ea să-i povestească nimic. E drept că ar putea să trăiască și cu această curiozitate, dar fața Hannei nu a lăsat-o să plece. Adică și un prost ar putea să-și dea seama ca ea suferă și atunci nu o lasă inima să plece până prietena ei nu își descărca sufletul. Poate nu o va putea ajuta cu nimic, dar cel puțin vor vorbi și Hanna își va împărtăși povara.
Își face curaj și atunci când se întoarce cu băutura, începe ea să vorbească. Adică, ori la bal, ori la spital. Și-a propus ca în noaptea asta să doarmă măcar câteva ore.
- Știi ce cred eu?
Hanna întinde mână după pahar și se scufundă mai bine în apă. Afurisita.
- A?
- Cred că ar trebui să-și facă un tatuaj.
- Cine?
Mama lui Ștefan cel Mare. Își ridică amândouă sprâncenele și atunci Hanna cedează. Nu-i atât de proastă pe cât vrea să pară, Hanna știe cel mai bine.
- Bine, bine. Ce tatuaj?
Și atunci zâmbește. Pentru că știe că va auzi o drăcie care o va inveseli.
- Un tatuaj pe frunte!
- Ce tatuaj?
- Cu majuscule!
Deja râde pentru că își imaginează.
- Și cu litere îngroșate. În relief așa. Sau cu umbre, oo daa.
- Zi-mi, ce-ți trece prin cap?
Chicotesc împreună și parcă Hanna începe să semene cu cea de altădată. E veselă, a intrat în joc.
- Pizdificarea bărbatului!
Bună dimineața, zi frumoasa cu mult soare în suflet. Spor la citit😘😘😘
