Capitolul 1

1.5K 45 0
                                    

-Selena! Cineva ma tot striga si chiar ma enerveaza. Deschid incet ochii si observ ca este Aaron.

-Ce te-a apucat sa ma trezesti la ora asta?Dormeam asa de bine.

-Se pare ca ai uitat...

-Ce sa uit?

-Azi e prima zi de liceu!

Aproape ca uitasem, azi incepe liceul. Dupa o vacanta lunga de vara incepe si teroarea. Astazi trec in clasa a 10-a, si o parte din mine chiar e bucuroasa. Ma bucur ca azi imi voi intalni din nou colegii mei dragi.

-Ok, Aaron poti sa iesi din camera mea, vreu sa ma pregatesc de liceu!

-Wow, chiar esti entuziasmata!

-Poti sa nu mai fi enervant si sa iesi din camera mea?

-Bine..., deschide usa sa plece dar se opreste brusc.

-Ce s-a intalmplat?zic eu confuza.

-Vrei sa te duc eu cu masina sau...

-Ma duci tu! Spun repede si zambesc larg.

-Ok. Spune el si iese pe usa razand.

Deci acum ca a plecat este timpul sa ma pregatesc. Intru repede in baie si imi fac toaleta. Dupa ce am terminat ma duc spre dressing pentru a imi alege o tinuta pentru astazi. Ma hotarasc sa imi i-au o bluza alba, niste blugi albastrii, iar peste bluza imi iau o jacheta de culoare blugilor si niste botine negre.

Dupa ce am terminat sa ma imbrac, ma hotarasc sa imi fac un make-up simplu si sa imi indrept parul cu placa.

Dupa ce sunt gata imi i-au geanta si cobor jos. Pe canapea ma astepta Aaron, iar cand ma vazuse imi zise:
-Wow, esti gata Cenusareaso?

-Se pare ca da, spun eu zambind.

Mama nu era acasa deci se pare ca a plecat la serviciu.
Dupa ce iesim din casa incui usa si ma indrept spre masina lui Aaron.
Cand vroiam sa deschid portiera, am observat ca este inchisa. Dar observ ca Aaron incepuse sa rade, se pare ca a inchis usa de la masina. Doamne, cat de enervant poate sa fie uneori. Dupa vreo 5 minute se hotaraste sa imi deschida portiera si urc repede in masina, eram atat de nervoasa:

-Ce te-a apucat?Glumet mai esti tu astazi! spun eu nervoasa.

-Vroiam si eu sa rad putin, zice el. In momentul asta imi vine sa il arunc in fata trenului. Ok, hai sa mergem.

Eu nu il bag in seama si ma asez confortabil pe scaunul meu privind inainte.

Dupa 10 minute in care a fost o liniste deplina, Aaron sparge tacerea:
-Am ajuns!

True LoveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum