Give me Love

Capitolul 4

Mia Calloway

Sunt oficial cea mai stangace persoana de pe Terra !

Mi-am dat ochii peste cap la multitudinea de foi A4, care se rasturnasera de pe biroul secretarei.Pe bune, Mia, nu esti in stare sa asezi doua plicuri fara sa distrugi ceva?! M-am uitat la foaierul pustiu, usurata ca restul angajatilor se aflau in pauza.Am ingenunchiat si am inceput sa adun foile cazute sub birou.Pe masura ce ma intindeam dupa fiecare foaie, genunchii mei dezgoliti pulsau, din cauza contactului cu marmura dura a podelei.O pereche de pantofi barbatesti din piele maronie s-au oprit la doi centimetrii de palma mea, lipita de podea, dar nu am reusit sa disting posesorul pantofilor, pentru ca aveam capul sub birou.

 — Ce naiba faci? Vocea aspra m-a facut sa tresar, iar crestetul capului meu s-a lovit de suprafata din lemn a biroului.

— Ah...Au !

Am iesit de sub birou, avand grija sa nu ma mai lovesc, si m-am ridicat atat de repede incat mi-am pierdut echilibrul, asa ca am fost nevoita sa fac un pas impleticit in spate.Odata ce am ridicat privirea, pupilele mi s-au dilatat si am uitat sa mai respir, iar inima imi lovea pieptul.El e acolo, in fata mea — asemenea unui zid —, cu un aer de superioritate si spre nefericirea mea, incredibil de atragator, afurisitul.Travis Parker.

Am ramas incremenita, iar bataile inimii imi rasunau in urechi.L-am studiat cu buzele intredeschise pentru cateva clipe, si pe masura ce ochii mei il inventariau, gura mi se usca.Am fost mai mult decat agitata sa observ ca si el ma studia cu atentie.Cu ochii mijiti, de un albastru intunecat, cu o cuta intre sprancene si cu maxilarele incordate.

 — Esti bine? Glasul lui nu denota deloc ingrijorare, ci mai degraba pare enervat.De ce? Nu stiu !

Mi-am dres glasul si am clipitde trei ori, de parca eram o masinarie care tocmai s-a restartat.

— Aa...Eu... Am dat din cap, incapabila sa scot un răspuns coerent

Travis m-a privit cu spranceana ridicata, si daca nu ma insel, in ochii lui licarea amuzamentul, dar era greu sa-mi dau seama.Am inspirat adanc, realizand ca uitasem sa ma alimentez cu aer in ultimele minute.Mi-am impletit degetele de la maini si am coborat privirea, asemenea unui copil rusinat.In clipa urmatoare am fost socata sa-l vad pe Travis aplecat, culegand e hartiile de pe jos.Mi-am  umezit buzele lovite de seceta si l-am privit, uluita.

— Multumesc, am reusit sa soptesc cand s-a ridicat si a aszat hartiile pe biroul secretarei lui.S-a uitat din nou la mine - de data asta intens, dar cu un aer meditativ.

— Ai primit florile de la mine? s-a rastit el.

O suvita mi s-a desprins din coada si se legana, gadilandu-mi obrazul.Travis s-a apleacat imediat si a aseazat-o dupa ureche.M-autrecut fiori pe sira spinarii la contactul dintre buricele degetului lui si lobul urechii mele.Creierul meu incepea incet sa functioneze si mi-am amintit ca mi-a pus o intrebare.

Mi-am umezit din nou buzele:

 — Da, le-am primit, i-am raspuns, cu glas tremurand.Sunt foarte frumoase, dar te rog sa nu imi mai trimiti nimic.Mi-am ridicat barbia, intr-un moment de curaj.Trasaturile lui s-au incordat si s-a facut rosu ca racul.Mi-a aruncat o cautatura urata:

— De ce, locuiesti cu iubitul?

Nu mi-a luat mult sa sesizez ironia din glasul lui.

 — Nu, dar cred ca deja stii asta, am bombanit, intepata.

Am dat sa plec.

— Stai.

M-a  prins de brat si m-a tras langa el.Sanii mei s-au frecat usor de sacoul lui cenusiu, croit perfect pe silueta lui zvelta, iar la inaltimea mea de un 1.60 am fost  nevoita sa imi dau capul pe spate, ca sa pot sa ma uit in ochii lui.