I'm a monster, how can you love me?

2

Azi am avut noroc ca nu am intarziat,deoarece aceasta la ce nervoasa era ne-a dat test.Cauza?Iubitul ei a parasit-o!Noroc pe el,deoarece era demon si sa teleportat inainte ca acesta sa il intape si sa moara.

-Si?Vii la mine deseara?spune Selen zambind.

-Scuze!Dar azi nu pot,trebuie sa merg acasa.

-Aaa azi era cand te muti acasa?

-Yep.Tata a dus deja lucrurile si cred ca ma asteapta.

-Cum este dl.Suraj?

-Sufera.

-Cred ca ii e dor de el...

-Normal!Era iubitul sau,iar tot ce isi dorea e ca el sa ma intalneasca dar cum a disparut...

-Cred ca te-ar fi placut.

-Nu cred.Din cate stiu de la tata,el este un demon,iar eu cum sunt un om doar nu iar fii placut.

-Eeee na!Nu ai de unde sa stii!Dar totusi e ciudat,adica cine ar fi plecat din spital pur si simplu?

-Hanar n-am.Dar asta a fost acum 2 ani.Te las!Bye!

-Pa!Ne vedem maine!

Am zambit,fugind spre casa,imi este atat de dor de el incat nu mai pot astepta.Intru in casa fericit,observandu-l pe tata cum sta pe canapea cu o ceasca de ceai cald si televizorul in fata dat pe canalele cu filme.

-Tata.

-Oh!Hina!Ai ajuns.

Acesta ma imbratiseaza,putand sa il observ mai bine dupa ce se desparte,a ramas acelasi motan pe care il stiu.Un barbat inalt,roscat cu ochii diferiti,unul albastru si unul verde,pielea candva rozalie acum este alba ca varul.

-Ai laut medicamentele?spun ingrijorat.

-Desigur.spune zambind usor.

-Cum a fost la scoala?

-Bine.

Ma intreb cat de multa iubire este intre cei doi tati ai mei?Cat de multa incat sa îl aduca in stadiul asta?

-La ce te gandesti?

-La nimik important.ii raspund acestuia.

-Ah dragostea tinereasca!

-Tata!Nu ma gandeam la dragoste.

-Atunci?La fata aia Selen?

-Nu o plac!

-Cândva vei gasi pe cineva care iti va da acest temperament peste cap.spune razand.

-Nu e amuzant.spun imbufnat.

-Oi avea eu 30 de ani,dar pot spune ca  stiu multe la viata mea.

Sa am pe cineva care sa ma de-a peste cap?Chiar atat de mare e iubirea incat sa te dai peste cap?Tata...de aceea esti asa?