I'm a monster, how can you love me?

26

Hina pov

-Sunt atat de dragute.spune Scott.

Toata lumea sa adunat cand Dean a dat de stire ca am urechi de lup.

-Doare!ma plang din nou.

Incep sa ma vait,simtind cum carnea si pielea de la spate se rup,respirand cu greu cans totul inceteaza.

-Se pare ca ai si coada de lup pe langa acele urechi.chicoteste Scott.

-Asta era?spune tata.Asta e forma care era necesar si asa de speriati sa o ascunda?spune confuz.

-Nu cred ca asta e forma toata.Adica sunt lupi plin in lumea asta,cred ca e ceva mult mai mare pe langa acesta forma.spune papa.

As vrea ca odata sa se termine tot si sa pot duce o viata linistita alaturi de familia mea si de Dean.

-Hina,eu si tatal tau trebuie sa mergem de urgenta la spital.Se pare ca bunica ta a avut un accident.spune papa.

-E in regula.ii raspund.Puteti merge!

-Voi pleca si eu.spune Scott.

-Se pare ca am ramas numai noi doi.spune ranjiind Dean.

Acesta sare in oat peste mine gadilandu-ma si aarutandu-mi obrajii.

-Hahaha.spun razand.S-stop!

Acesta se opreste,privirile noastre intersectandu-se,fata lui se apropie usor de a mea,buzele noastr eunindu-se într-un sarut plin de dorinta.

-S-stai!

Spun cand acesta coboara mai jos.

-Nu!Nu mai pot astepta niciun minut sa te fac al meu.Iti dai seama ce adorabil esti in acest moment cu aceasta forma?!Nu ca nu ai fost si inainte dar esti mult mai sensibil in acest moment iar reactiile pe care le ai sunt superbe.Ma fac sa devin mult mai nebun pentru dragostea ta.

-D-dean...

Acesta nu ma asculta incepand sa imi cerceteze corpul.

Soo~Cui ia fost dor de mine zilele astea??😂.Scuzati ca am mai scris aceste zile,doar ca nu m-am timtit foarte bine si nu am putut sa stau sa scriu din cauza unor dureri,dar acum sunt mult mai bine si voi incepe sa recuperez capitolele nescrise.In plus mai e putin si se afla tot adevarul,sunteti curiosi?