-Cum sa mai simt ceva cu o inima moarta, spuse usor printre lacrimi. E imposibil. E imposibil sa pot simti cu ea. E moarta si ingropata. Nu pot sa o readuc la viata acum. Nu dupa o suta saptezeci de ani. A trecut mult prea mult timp. Nu inteleg ce se intampla. De ce atunci cand nu sunt langa el simt un gol care nu a fost pana acum acolo? Si de ce dispare cand il vad sau cand ii aud vocea? Ce e asta? Vreau sa inteleg, dar nu pot.
Puse poza in plic si plicul in buzunar. Se mai uita odata la fata ei in apa, apoi pleca. Undeva in intuneric cineva statuse cu ochii pe ea. Jonah aparuse de dupa colt, tinand in brate o pisica. O mangaia usor si cu mult drag.
-Of, of, micuto. Cum sa stii tu ce e dragostea, daca refuzi sa o accepti. Daca refuzi sa o crezi, sa o asculti, sa o vezi , sa o simti. Dragostea a intrat in tine si s-a asezat pe inima ta. Inima ta nu e moarta, tu esti cea care ai uitat de ea si ai renuntat. Iar acum cand ea bate cu putere pentru cineva, tu nu o intelegi. Nu ai iubit vreodata, Emily, si nici nu cred ca vei stii vreodata sa iubesti. Nici ca om, nici ca vampir.
Continua sa mangaie pisica, care torcea fericita in bratele lui. Se uita si el in apa la reflexia lui si a pisici. Zambi si pleca pe urmele lui Emily.
Radioul mergea, iar Emily era intinsa pe podea. Pe podea se asezau razele rosi ale soarelui care apunea. Plicul cu poza era asezat in lumina soarelui. Intinse mana dupa el, dar renunta. Ar fi luat foc. Usa se deschise si in incapere intra John. Se intinse langa ea.
-Nu inteleg, spuse Emily.
-Ce mai e acum?
-Nu inteleg de ce regina nu iti stie varsta. Daca ar stii cati ani ai, nu s-ar purta asa cu tine.
-Adevarat. Noi doi suntem printre cei mai vechi vampiri. Suntem destul de rari, dar e mai bine asa. Cea ce nu stie, nu o poate rani.
-Da. John, nu vreau sa mai stau aici. Vreau sa plecam.
-De ce?
-Nu mai vreau sa stau si gata! Nu are rost. Nu va pati nimica.
La usa batu cineva. Intra un servitoar uman cu o tava.
-Unde sa o pun?, intreba.
Camera nu era mobilata. Singurul mobilier din camera era un pat nefolosit. Radioul statea pe jos, iar hainele ei erau inca impachetate.
-Pune-l oriunde, spuse Emily. Multumesc.
-Ce e?, intreba John.
-Nu stiu.
Emily se ridica si lua cea ce arata ca un plic. Il deschise si scoase o scrisoare din el. Il citi, apoi pleca dupa servitoare. O prinse de mana si se uita la ea cu furie.
-Cine ti-a dat asta?
-Nu stiu.
-Emily! John veni din spate. Ce s-a intamplat?
Emily ii dadu scrisoarea.
„Draga domnisoara Emily,
Renuntati la acel om. Va fi mort in cateva zile. Vom trece peste tine daca este nevoie, dar il vom omora. Dupa el urmeaza asa numitul rege. Dupa ce vom termina, adevaratul rege isi va lua tronul.”
-Asta nu e bine, spuse John.
-De unde il ai?, intreba Emily din nou. Raspunde!
-Nu stiu, spuse servitoare plangand. Nu imi aduc aminte sa va fi dat o scrisoare.
-A fost vrajita, spuse John.
Emily ii dadu drumul, iar fata pleca plangand.
-Ce vei face acum Emily?
CITEȘTI
O eternitate si mai mult - Volumul I
VampireOricât de lunga ar fi viata, fără un scop e în zadar trăită, iar Emily știe asta prea bine și nu mai suporta eternitatea. E hotărâtă sa își găsească un scop ori sa renunțe la tot. In viata ei alături de John, cel care a transformat-o în vampir, apar...
