Iubindu-le imperfecțiunile.

Capitolul 26

Fiecare celula din corpul meu stia ca nu este bine ceea ce se intampla. Dar am ales in mod constient sa nu opresc momentul. Mi-am descarcat toata tensiunea din seara asta in acest sarut.

- Scuze ca va intrerup momentul siropos dar trebuie sa plecam. Acum. il aud pe Marco si ma ridic rapid de langa Stephen si pornesc catre usa.

- Bine ca ai fost tu. il anunt soptit pe Marco si acesta imi inconjoara umerii cu bratul drept, apropiindu-se de urechea mea.

- Iesea un mare razboi daca venea Mariano sau Carter. Chiar si Alec. Ai avut noroc in seara asta. continua si imi saruta tampla.

- De ce plecam? il intreb cand aproape am ajuns langa restul.

- Nate a inceput cu amenintarile si nu vrem sa ne gaseasca politia aici. Plus ca maine trebuie sa ne intoarcem la liceu. Viata de adolescenti, minunat. raspunde sarcastic si isi da ochii peste cap, facandu-ma sa rad.

- Esti gata sa mergem Kate? il aud pe Mariano cand ma despart de Marco.

- Ti-am adus-o teafara si nevatamata. ii replica aiuritul de langa mine facand o plecaciune.

- Da, sunt gata. Ma poti astepta 2 minute? il intreb si il caut cu privirea pe Alec.

- Sigur. Vezi ca e acolo. zambeste si mi-l arata pe Alec sprijinit de masina sa.

Nu i-am mai raspuns si am pornit spre Alec, care a inceput sa zambeasca din clipa in care a vazut ca ma apropi de acesta.

- Ce face campioana noastra? striga si ma trage la pieptul sau cand ajung langa el. Ai fost dementiala acolo.

- Nu as fi reusit fara voi. marturisesc si il strang la randul meu in brate.

- Ba da, ai fi reusit fraiero, doar ca nu ai incredere in tine suficient de mult. Dar nu-i problema, o sa lucram la asta. spune si imi ciufuleste parul cand ma indeparteaza usor din bratele sale. Ma bosumflu, lucru care il face sa rada usor si amuzat de fata mea. Imi da parul dupa urechi si ma saruta pe frunte apasat. 'Fugi, ca va incepe domnu' sa faca urat. Ne vedem maine.'

- Noapte buna Alec.

- Noapte buna campioano.

M-am intors la Mariano intr-o clipita si am pornit tinandu-ne de mana spre masina. Ma gandeam cat de mandru o sa fie Will cand o sa ii povestesc despre seara asta, cum o sa rada de frica mea si apoi o sa ma felicite. Drumul spre casa a fost parcurs in liniste iar restul serii la fel. Asta pana la ora 2 cand m-am trezit speriata din somn si m-am dus la Mariano in camera, cuibarindu-ma langa el si lasandu-l sa ma stranga tare la pieptul lui.

- Ai visat iar urat? ma intreaba soptind

- Da.

- Sunt aici micuto. spune si imi lipeste corpul de al lui.

Ziua urmatoare a fost destul de plina pentru toti. Orele la liceu au fost obositoare si parca nu se mai terminau, vremea era mohorata iar noi asteptam sa ploua din minut in minut, Mariano a fost prins cu niste chestii administrative si am fost nevoita sa merg la locatia pentru bal doar cu Alec, Marco si Jason. Stephen nu era de gasit iar Aaron era plecat din oras, asa ca , am ramas doar noi. Cand am ajuns acolo, o gramada de cutii erau in sala de bal si imi venea sa plec de cum le-am vazut cate sunt. Dar baietii au fost foarte implicati si m-au ajutat sa sortez tot si sa scriu pe cutii apoi sa le duc in zonele necesare din locatie. Am vorbit si cu doamna administrator si cu 2 domni care au spus ca ne vor ajuta sa agatam niste chestii pe sus unde noi nu puteam ajunge si sigur nu le-am fi prins bine.

Pe la ora 5 a aparut si mama cu 4 cutii de pizza si o punga de sucuri , pe motiv ca stie ea sigur ca nu am mancat nimic , asa ca ne-am pus toti pe jos in mijlocul salii si am inceput sa mancam in timp ce ea admira sala.