Am incercat sa-mi alung din minte privirea aceea infricosatoare dar cu greu am reusit sa ma gandesc la altceva. N-am vazut niciodata atata ura intr-o singura privire. Decat la o singura persoana. Pansy Coleman. Miss Popularitate a scolii generale Smeltings din Anglia. S-ar parea ca nu doar in scoala generala, ci si in liceu, printesele ma urasc. Ceea ce era destul de straniu
Dar defapt...daca ma gandesc mai bine, privirea fetei asteia o intrece cu mult pe a lui Pansy. Ceea ce este foarte infricosator.
Stau in autobuz cu capul in nori, inca socata. Adica, ma asteptam din moment in moment sa scoata un cutit si sa se repede la gatul meu cu el si apoi dupa ce ma omoara sa spuna cu o voce malefica:"OAMENII CA VOI NU AU CE CAUTA AICI. O SA VA VANEZ PE TOTI PANA VOM SCAPA DE VOI! MUHAHAHA!". Si acum daca stau sa ma gandesc, imi aduce aminte de Harry Potter si camera secretelor cand Tom Riddle vroia sa ii omoare pe toti cei care nu erau "sange-pur". Daar lasam asta la o parte.
Era 7:45. Un sfert de ora pana la incepea prima mea zi la liceul Stonewall High. Ziua unde fricile si chinurile mele aveau sa devina realitate.
"Nu! Fii optimista. O sa iti faci prieteni si nu te vei amesteca cu papusile Barbie, cocosii si regina malefica" mi-am zis in sinea mea. Dar de fiecare data cand imi cadea privirea pe grupul lor, ma treceau toti fiorii.
In sfarsit. Liceul. Am ajuns. La vederea lui, intregul meu corp incepe sa tremure incontrolabil. Simteam ca in loc de sange, imi curgeau emotiile prin vene. Era mult prea straniu. Nu simteam fluturasi. Simteam o afurisita de gradina zoologica. Fac un pas. Abia pot sa ma tin pe picioare.
"Sunt asa o fraiera. Oh doamne, daca ma vede cineva in starea o sa creada ca sunt nebuna si ciudata si adio prieteni. Aduna-te. Calmeaza-te. Bun. Inspira adanc. Acum du-te increzatoare si arata-le ca nu esti fraiera!" mi-am spus.
Mi-am adunat gandurile si puterile si am pasit hotarata inainte. Nimic nu ma mai speria. Ma apropiam de scoala cu un mers tantos dar in asa fel incat sa nu par fitoasa. Simteam ca toti se uitau numai la mine dar nu mi-a pasat. Mergeam incontinuare si priveam numai inainte.
Liceul era foarte mare si vopsit in doua culori: alb si albastru. Cred ca avea vreo 3 etaje. Intru in liceu. E asa de frumos...totul decorat si vopsit in culorile scolii, o gramada de afise care prezinta mii de activitati extracuriculare, standuri de inscrieri pentru diferite cluburi sau cursuri suplimentare.
Dar evenimentul cel mai important si despre care gaseam afise peste tot era Balul Bobocilor.
"Balul Bobocilor la Stonewall High! Se va tine pe 25 octombrie (vineri), in auditoriumul liceului intre orele 7:00 si 12:30 seara. Va asteptam la cel mai tare eveniment al anului la Stonewall High!". Asta scria pe toate afisele.
Un sentiment de bucurie imi invada sufletul. Unde puteam sa-mi fac prieteni daca nu la un bal? Poate ca nu urma sa fie un an asa de rau.
