Capitolul 8- Oare este adevarat ce mi se intampla?

64 5 0
                                    

Dupa ora de muzica urma pauza de pranz. Am mers la cantina, singura desigur. Multi copii imi zambeau dar erau si multi care ma priveau ca o ura de nedescris. Imi iau mancarea (un hamburger, cartofi prajiti, suc, si niste legume pe acolo) si ma duc la ultima masa care era goala. Toti ceilalti erau in grupulete: cei ca mine care totusi nu ma bagau in seama, sportivii, fitosii, fitoasele si grupulete combinate. Si cei mai multi oameni erau adunati la masa numarul 7. Masa unde statea Alexis.

Si stateam acolo, singura, mancand linistita si stand cu fata in farfuria mea fara sa ma uit in jur. Pana cand aud o voce:

-Buna...te superi daca stau cu tine? Am intarziat si am pierdut toate locurile la alte mese...

"Ce infumurat. Se aseaza aici doar pentru ca nu mai are unde sa stea..."

Imi ridic privirea. In acel moment m-am blocat complet. In fata mea, statea un baiat inalt, brunet cu ochii albastrii si o privire foarte patrunzatoare dar blanda. Avea niste ochi asa de frumosi...

-Ummm....deci pot sa stau cu tine sau ai de gand doar sa te holbezi la mine?

-Umm huh? Ce? Ăăă, da. Sigur ca poti...

-Mersi.

Si am stat acolo mancand si stand cu fata in farfurie. Dar acum nu mai eram singura. -Siii...mi se pare ca te-am mai vazut...esti fata care a cantat la chitara aia?

-Ohh..umm daa...

Si incep sa rosesc. Ma mir ca un baiat ca el m-a tinut minte.

-Canti foarte bine si ai talent. Emma...nu?

Imi stie numele??

-Da...mersi...

-Eu sunt Tobias, apropo. Incantat de cunostinta.

Oh doamne. El chiar mi-a zambit?

-Si eu sunt incantata.

Nu imi venea sa cred. Chiar vorbeam cu un baiat in prima mea zi de liceu. Si cu un baiat al naibii de dragut.

-Si ce iti place sa faci?

-Citesc foarte mult.

-Oh, carti, spui?

-Da. Ador cartile.

-Si eu citesc. Chiar destul de mult.

-Tare. Care sunt autorii tai preferati?

-Pai J. K. Rowling, Agata Christe, Veronica Roth, John Green, Jo Nesbø. Si mai multi. Ai tai?

-Tot cam aceeasi.

-Dragut.

-Ce muzica asculti?

-Rock, rap, dubstep si mai multe.

-Tare :3

Si asa am continuat sa vorbim si sa aflam mai multe unul despre celalalt.

Se pare ca restul orelor le-am avut impreuna. Ceea ce era chiar super!

Si veni si sfarsitul primei mele zile de liceu.

Ma indreptam spre autobuz.

-Hei! Emma! Asteapta!

Ma opresc si incep sa tremur putin de emotie cand imi dau seama ca vocea era a lui Tobias. Ma intorc si il vad alergand spre mine.

-Hei.

-Hei.

-Siii....ce faci?

-Pai umm...bine...vroiam sa te intreb ceva...

-Ce este?

-Emma...imi dai numarul tau? spuse Tobias, si isi intoarce privirea in alta parte dar observ ca rosise.

Oh doamne. Un baiat. Sa roseasca. Cand vorbeste cu mine. Si sa imi ceara numarul. Ce se intampla azi??

-Umm...desigur.... si incep si eu sa rosesc putin.

Ii dau numarul apoi ne urcam in autobuz.

Incepem iar sa vorbim. Dupa mai multe minute care au trecut ca si secundele, ajungem in statia unde trebuia sa cobor.

-Okay...hai ca eu trebuie sa cobor aici...ne mai vedem...

-Da...o sa...o sa te sun diseara...okay?

-Okay

Viaţă de adolescentăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum