Capitolul 7- Dragoste la prima vedere. (sau atingere :) )

94 5 0
                                    

Ora s-a terminat iar eu ma indrept spre urmatorul curs. Ora de muzica. Sunt foarte emotionata si fericita. Eu iubesc muzica si chiar pot spune ca am voce. Plus ca studiez pianul si chitara de la 10 ani. Se pare ca si Alexis si turma ei se indreapta spre acelasi cabinet ca mine. 

"Ohh...iar avem ora comuna? Deja mi-e rau..."

Profa avea un cabinet asaaa de frumos. Era plin de lucruri legate de muzica: afise cu cele mai in voga trupe si cantareti (avea chiar si cu Maroon 5 si Ed Sheeran!), decoratiuni cu note muzicale, instrumente in miniatura cu baterii care cantau, si chiar avea instrumente muzicale adevarate! O chitara rece (clasica), o orga, chiar si tobe! 

Dar intr-un colt al clasei, in spate de tot, mi-au cazut ochii pe ceva stralucitor, negru cu alb. M-am apropiat sa vad ce era. Cand am ajuns indestul de aproape de acel lucru misterios incat sa imi dau seama ce era, aproape am lesinat. 

-Oh doamne. Nu pot sa cred! Chiar este...

Era o chitara. Dar nu orice fel de chitara. Era o chitara calda (electrica), neagra cu alb. Dar nu era ORICE fel de chitara electrica. Era cel mai nou model Gibson Guitars. Ultimul racnet de chitara calda pe care nici cei mai cunoscuti artisti nu il detin. Chitara asta a aparut pe piata saptamana trecuta. 

Cand am vazut-o in fata ochilor, nu mi-a venit sa cred ca o sa apuc vreodata sa privesc asa ceva. Era o frumusete. Negrul intens si albul curat se imbinau perfect. Nu avea absolut nicio amprenta pe ea. Era ridicol de curata. 

-Vad ca ai pus ochii pe frumusetea asta...

Cand ma intorc, o doamna satena, tanara si draguta statea in spatele meu si zambea bland. Avea varfuri blonde. Nu cred ca are mai mult de 25 de ani.

-Umm, da, ma scuzati. Am o pasiune pentru chitarile electrice de la Gibson...

-Oh, deci stii sa canti la chitara? 

-Defapt doar la chitara rece si pian...

-Nu-ti face griji, mare parte din acordurile pentru chitara calda sunt ca cele pentru cea rece. Deci daca stii la clasica, stii si la electrica. 

Era foarte draguta profa. Zambea incontinuu bland.

-Haide, incearc-o

-Poftim?

-Incearc-o.

-Sunteti sigura?

-Absolut.

Imi intind mainile, nesigura, catre frumusetea aia. Am atins-o! Era rece. Parea ca si cum eu eram prima persoana care ar fi atins-o de cand a fost creata si vanduta. Asta m-a facut sa simt un fior si niste emotii de nestapanit. Nu am atins niciodata o chitara electrica. Si cine s-ar fi gandit ca prima oara cand ating una, aveam sa ating o chitara al naibii de scumpa si de buna?!

O iau in brate. Era usoara. Imi pun mana stanga pe grif, si cu cea dreapta o sprinjin bine de abdomenul meu in asa fel incat sa nu imi alunce de pe picior. Profa zambea. 

Incerc acordul Re minor. Oh doamne! Suna asa de genial!

-Haide, canta ceva.

Degetele mele tremurande si nesigure isi iau pozitile pe corzi pentru a forma primul acord. Si atunci incep sa cant "Wake up call" de la Maroon 5. Toti din clasa se uitau la mine. Simteam ca voi lesina din moment in moment. Ma uit la Alexis pentru cateva secunde. Imi venea sa pufnesc in ras. Avea o fata uimita si nervoasa. Era foarte caraghioasa si ma simteam bine sa o vad asa.

Profa se uita mandra la mine si era foarte fericita. 

Dupa ce termin melodia, din toate partile, izbucnira aplauze, toti fluierau si parea ca le-a placut intradevar.

-Poti sa vi oricand vrei, chiar si in timpul altor ore ca sa canti. Te scuz eu si te invoiesc de la ore cand vrei sa vi. 

Profa imi zambi si imi facu cu ochiul. 

-Dar sa nu abuzezi de acest privilegiu. Nu vreau sa primesc reclamatii de la alti profesori ca lipsesti la toate orele doar ca sa canti.

-Da, doamna.

-Bun, treci la loc. Incepem lectia.

*Toata clasa*:-Ohhhh...

-Voi chiar m-ati crezut? Haideti sa cantam, ce doamne iarta-ma?

M-am dezlipit cu greu de chitara si m-am dus in banca mea. Din momentul in care am atins-o, mi-am dat seama ca a fost dragoste la prima vedere...sau defapt, prima atingere! :)

Viaţă de adolescentăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum