Capitolul 1- Plecarea

1K 24 4
                                    

Era septembrie 2009,un inceput de toamna blanda. Frunzele copacilor cadeau incet,formand un covor auriu de frunze. In apusul soarelui,turnul din Londra se reflecta in apa Tamisei...

Emily era foarte entuziasmata deoarece in seara asta avea sa ia masa impreuna cu familia ei. Nu faceau prea des asta si mai era si faptul ca tatal ei a spus ca are o surpriza care va placea tuturor. O ajuta pe mama sa sa puna masa in timp ce se uita din minut in minut la ceas. Tatal sau avea sa ajunga acasa si ea astepta cu multa nerabdare.

De afara se aude o masina care intra destul de zgomos in curte si parcheaza imediat. Era Richard Brown care tocmai se intorcea de la serviciu. Usa se deschise incet pe care intra o silueta masculina rigida.

- Buna tati! a exclamat Emily sarindu-i in brate. Cu toate ca avea deja aproape 18 ani parea ca o fetita de 3,care statea agatata de gatul tatalui ei nevrand sa ii dea drumul. Nu avea cum sa faca asta prea des pentru ca el era plecat mai mereu deci a profitat de ocazie.

-Buna seara frumoasele mele! a spus privind-o pe Emily si pe mama sa,Adelaide.

Buna seara dragule! a spus Adelaide cu o voce blanda.

-Vad ca v-ati pregatit pentru cina din aceasta seara!

-Asa este,asa ca te poftim la masa.

S-au asezat cu toti la masa in timp ce Gloria le aducea mancarea. Dupa o liniste deranjatoare,Emily s-a gandit sa sparga ea gheata.

-Deci tati,care este marea surpriza?

-Ne mutam! a spus el

-Cum adica ne mutam? Cand plecam? Si unde ne vom muta?

-De ce sa ne mutam dragule?

-Am semnat un contract cu o firma din Paris. Maine la ora 12:00 pleaca avionul spre noua noastra casa,deci ar fi bine sa va faceti bagajele!

Emily s-a ridicat politicos de la masa fara sa spuna nimic. A fugit in sus,pe scari si s-a inchis in camera ei.

"Imi va fi foarte greu sa ma despart de prietenii mei de aici si de aceste locuri,aici m-am nascut si aici am copilarit,atatea amintiri..."-a spus ea printre lacrimile care curgeau incet pe obrazul ei alb si fin.

-Ce tot spui acolo?! Este minunat,te muti in Paris stii doar este un oras minunat. Nu mai plange ca un copil si fa-ti bagajele! Se auzi o voce,defapt subconstientul lui Emily.

-Daca nu imi voi face nici un prieten? Daca toti ma vor ignora?

-Esti o fata minunata Emily,toata lumea te edora.

Pana la urma a acceptat pentru ca nu avea de ales,tatal ei deja semnase hartia aceea. In timp ce isi facea bagajele,aude un ciocanit scurt in usa. Era mama sa...

-Uite scumpo,stiu ca e o schimbare radicala in viata ta dar nu puteam sa il lasam doar pe tatal tau sa locuiasca singur acolo. Sper sa intelegi,oricum te vei acomoda repede.

-E in regula mami.

Mama sa a plecat din cameea lasandu-i un scurt sarut pe frunte. Dupa ce a rerminat bagajele,s-a bagat in pat si a adormit greu si cu capul plin de ganduri. Urma ca urmaroarea zi sa fie una incarcata asa ca era mai bine sa se odihneasca.

Bun deci uite si primul meu capitol... E prima mea carte pe care o public aici sper sa va placa. Stiu ca acest capitol pare foarte plictisitor dar e doar inceputul. Daca ati inceput sa cititi va rog continuati pentru ca va deveni interesant... si daca nu voi sterge cartea. Lasati comm si votati. Va pup:*:*

La prima vedereUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum