Mi se parea mie sau prietenul meu Uzzi incepuse sa se departeze de mine? Greu de raspuns, dar totusi as fi vrut macar sa aflu de ce. Au mai trecut cateva ceasuri si am pus mana pe telefon si l-am sunat.
-Da, Vlad
-Ce faci? Esti bine? De ce ai plecat fara sa spui ceva?
- Vezi tu.. Atunci cand ai un complex asupra unei chestii, faci lucruri fara voia ta, care te pot afecta pe tine, dar si pe oamenii din jur. Imi pare rau.
- Si acum esti bine?
- Da, acum sunt mai bine. Ideea este ca ceva s-a intamplat in dimineata asta, spuse el cu o voce nu prea sigura.
Am inchis brusc telefonul si m-am aruncat in pat, cu mainile in forma de X, si am inceput sa ma gandesc. Pe deoparte eram foarte speriat, si pe alta parte ma simteam mai... Calm, pentru ca stiam ca nu sunt singurul caruia i s-a intamplat ceva in aceasta dimineata.
Cateva momente mai tarziu aud niste batai zdravene in usa, ca si cum cineva ar vrea sa o sparga. Era uzzi.. Pentru ca acest prieten al meu avea o minte foarte "dezghetata" si era foarte lucid, am inceput sa cautam pe internet, prin carti, reviste, ziare, tot felul de lucruri care ar putea avea ceva in comun cu ceea ce ni se intamplase noua. Trec cateva ceasuri bune, noi tot acolo ne gaseam, cautand, documentandu-ne, poate poate sa gasim ceva, o explicatie.
Se parea ca nu prea avem noroc, si ca trebuia sa facem niste cautari mai avansate asupra fenomenului care ne cuprindea. La un moment dat, privirea mea s-a indreptat brusc spre o lumanare aprinsa, din coltul ponosit al unei sobe care incetase sa mai mearga de cateva ceasuri. Am spus ca este doar o coincidenta. La ora 18.00, cand afara era deja aproape intuneric complet, lumina incepea sa se stinga si sa se reaprinda, fapt care a durat cateva minute bune. Intr-o fractiune de secunda ma uit in sus, *poc*, becul s-a spart, noi ramasesem fara lumina. Mi-am adus aminte de coincidenta care se intamplase cu cateva momente in urma, m-am ridicat din pozitia mea de lotus si am pus mana pe lumanare, o bricheta din buzunarul interior al gecii, si am aprins lumanarea. Eram sigur ca nu avea sa arda prea mult, asa ca ne-am asezat fiecare pe cate un fotoliu, dupa ce lumanarea s-a stins, si am inceput sa vorbim.
- Ce facem Vlade acum?
- Nu am idee... Hai sa ne jucam un joc, ca de exemplu Fazan.
- Incep eu: A, B, C....
- Stop !
- F
-Flamingo
Uzzi privi ceasul cu o curiozitate serioasa.
- Este cam tarziu. Hai sa ne culcam, mi-e somn, nu avem nici lumina.
- Hai doar o tura. Flamingo, repet eu cu un zambet fad pe care el nu-l putea vedea.
Am asteptat cateva momente sa raspunda, degeaba.
Ce se intampla oare? L-am strigat, l-am imbranci asa putin sa vad daca reactioneaza, dar nimic.
M-am culcat, cu gandul ca el adormise si ca vom continua cercetarile a doua zi dimineata.
CITEȘTI
1. Mister in doua acte - Prietenia
AdventurePrietenia este ceva fara de care nu poti trai. Mai multi tineri adolescenti, isi salveaza unul din prieteni din "mainile"unui spital.