Ziua operatiei

88 7 0
                                    

Cum am spus, aveam suficiente fonduri pentru a plati operatia prietenului nostru. Am ajuns acasa marti seara, ne-am facut un ceai, am inghitit ceva de prin frigider si la final ne-am culcat, urmand ca ziua urmatoare sa mergem la spitalul unde era inernat uzzi.
A doua zi dimineata, a sunat telefonul lui Auras, era acea persoana anonima care ne-a anuntat vestea tragica, nici de data asta nu s-a prezentat, insa, a zis ca este un reprezentant din cadrul personalului de medici al spitalului, care avea sa il "taie" pe "fratele" nostru. Mormaind de somn am reusit sa raspund de graba la telefon:
-Alo?! Am spus eu cu o voce de parca nu as fi inchis ochii de cateva zile bune.
-Buna ziua ! Vroiam sa va anunt ca trebuie sa va grabiti cu banii pentru operatia lui Alex ( asta era numele lui adevarat ). Va intra in operatie peste aproximativ 45 de minute.
-Ok, vom ajunge in curand.
-Multumesc si ma scuzati pentru deranj.
Am inchis telefonul fara sa salut si am lasat telefonul lui Auras unde l-am gasit.
Dupa cateva momente intra si el pe usa,imbracat cu un palton gros, de culoare neagra, cu o palarie neagra pe cap, parca ar fi un detectiv.
-Nu avem timp de pierdut, Vlad. Trebuie sa ne imbracam si sa mergem la spital.
-Stiu, m-a sunat reprezentantul medicilor de la spital si mi-a spus sa grabim plata operatiei. Ma imbrac si mergem.
-Te astept afara.
Imbracandu-ma, ma gandeam la ce ar putea avea in comun starea mea de acu' cateva zile, cu operatia lui uzzi, sau mai bine zis, motivul pentru care el s-a indepartat de mine cu pretextul ca din cauza lui mi se intampla ce mi se intampla. Intamplarea faca ca.. Ajunsi la spital pentru prima oara in cei 16 ani ai nostri, nu ne descurcam prea bine. Am rugat o asistenta sa ne duca la sala de operatie unde se afla Alex.
-Buna ziua! Dorim sa vedem pentru cinci minute pe un prieten de-al nostru.
-Numele va rog.
Zicandu-i numele, un fior imi trece prin corp, ramanand blocat cu privirea la o usa de unde se auzea un planset de copil. Starea de nostalgie in care eram a fost intrerupta de Auras care mi-a dat un cot ca sa ma trezesc deoarece asistenta vorbea cu mine, si eu.. Defapt vorbea singura.
-Prietenul vostru se afla in camera 208, repeta saraca femeie a treia oara.
-Multumim, intervenise Auras in locul meu.
M-a tras de brat, mi-am revenit, am clatinat putin din cap pentru a ma reface complet si l-am urmat spre camera 208, a doua camera ca marime dintre salile de operatie din acel spital.
Am batut la usa, am intrat, era un pat in mijlocul camerei, pe care statea uzzi anesteziat, un doctor imbracat complet in alb, cu o masca pe gura, si un miros innecacios de...spital.
-Buna ziua, dl doctor.
-Buna ziua, ce doriti voi aici?
Ne prezentam, scot plicul cu bani din interiorul gecii si il tin palmat in timp ce ii adresez o intrebare ferma doctorului.
-Dumneavoastra ati sunat pentru a cere suma de bani legata de operatie?
-Da, eu am fost. Ati strans banii?
-Uitati aici, si ii intind plicul. In acelasi timp Auras pune mana pe mana mea si o impinge in jos, spunand.
-De unde sa stim ca dumneavoastra erati si ca nu ne cereti banii acestie care nu sunt tocmai putini pentru uzul dvs de zi cu zi?
-Pai, raspunse doctorul, din cauza mea este prietenul vostru aici, de pe telefonul lui am gasit eu numerele voastre de telefon, pe el l-am intrebat pe cine sa contactez, si acum, el este aici in stare foarte grava, si sincer imi pare foarte rau.
-Pai, si, de ce ar trebui sa platim noi operatia care este din cauza dumneavoastra? Dvs. cum va revansati, tot noi sa platim paguba dumneavoastra?
-Altcineva nu are cine sa il faca bine, copii.
-Gasim noi alti medici in acest spital, intervin eu, cu un ton strident.
-Din pacate sunt singurul care face astfel de operatii in acest spital. Uitati cum facem: Eu o sa il operez pe Alex, si o data cu reusita imi veti da banii, ca sa nu ziceti ca va mint.
-Deal! Spun eu cu entuziasm.
-Exista o problema insa, spuse doctorul cu privirea lasata in jos si cu un glas putin timid. Nu va pot garanta ca operatia va reusi 100%. Trebuie sa semnati aici pentru a lua in maini viata prietenului vostru.
-Am luat un pix pe care il aveam ratacit in buzunar si, i-am scos capacul, mana imi tremura mai mult ca niciodata, am pus pixul pe hartie si am mazgalit eu acolo ceva zicand ca aceea este semnatura mea.
-Si ce se intampla daca nu va merge? Intervine Auras.
-Va voi platii eu cele trebuite inmormantarii.
In acel moment m-a luat o stare de ameteala si de confuzie, dar totusi am reusit sa mai pun o intrebare, inainte sa parasesc incinta.
-Daca nu va reusi operatia, exista doar varianta decesului?
-Da, raspunse doctorul ferm.
Auras ii baga in buzunar 100 lei si il intreaba:
-La ce sa ne asteptam, domnule doctor?
-Vrei un raspuns sincer?
-Daca se poate...
-La ce vrea Dumnezeu sa va asteptati.
Starea mea se agrava dupa fiecare propozitie pe care doctorul o spunea, deoarece nu ocolea nici macar putin adevarul, si se parea ca nu se framanta prea mult avand in vedere ca din cauza dansului uzzi este pe cale sa parcurga o operatie la care eu mi-am dat cu subsemnatul.

1. Mister in doua acte - PrieteniaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum