Eram încă puțin speriata după întâlnirea cu Katherine, nu știu ce a fost cu mine sa ies din casa a fost un lucru prostesc dar nu suportam sa o vad cum se învârte pe lângă Stefan mai ales ca știu ca ei au fost împreună pe vremea în că re Stefan era încă om. El nu vorbește prea mult despre asta dar cred ca încă mai simte ceva pentru ea. Nu, nu trebuie sa gândesc asa el e aici cu mine având grija sa nu pățesc nici și făcând tot posibilul sa descopere care sunt planurile lui Katherine. E atat de adorabil când doarme poate ca ar trebui sa dorm și eu puțin sau poate ar trebui sa scriu în jurnal..
«Draga jurnalule,
Azi Katherine, fosta iubita a lui Stefan și a lui Damon, care seama izbitor de mult cu mine a venit pe aici și ma pus să-i rezolv problemele.. Nici măcar nu știu dacă asta o sa meargă adică suntem aproape identice dar suntem tot atât de diferite. Eu ma comport altfel, ma îmbrac altfel și tot nu am apucat sa merg la mormântul părinților mei...
M-am oprit și am lăsat jurnalul jos, Stefan deschise ochi și ma privi surprins.
- De ce ești treaza asa târziu? Ar trebui sa dormi.
Se ridica și ma mângâie ușor pe păr, era incredibil cat de atent și dragastos era cu mine sunt asa de norocoasa ca l-am cunoscut chiar dacă într-un mod mai ciudat, el mi-a salvat viata în noapte în care părinți mei au murit și îi voi fi mereu recunoscătoare.
Ai dreptate.
M-am cuibărit i bratele lui și am închis ochi nu înainte de a primi un mic sărut pe frunte.
**
Am deschis ochii somnoroasa, Stefan era lângă mine și îmi zâmbea, acel zâmbet care ma făcea sa simt ca plutesc.
- Ți-am spus ca trebuia sa dormi..
- Știu dar nu am putut sa adorm.
- Ești speriata pentru ca va trebui sa o ajuți pe Katherine? Dacă nu vrei nu trebuie sa o faci eu și Damon o vom găsi și..
- Nu o sa o fac, nu pare asa de greu, de fapt ma gândeam la părinți mei îmi e foarte dor de ei și as vrea sa merg la mormântul lor, nu le-am mai făcut o vizita de când..
- De când ne-am cunoscut, vom merge astăzi, vin cu tine dacă nu te deranjează.
Nu pot sa cred, era perfect ma înțelegea atât de bine și îmi era alături ce as putea sa vreau mai mult? Stefan e perfect pentru mine copleșită de emoție am reușit sa rostesc doar un cuvânt în timp ce lacrimi de bucurie îmi sagetau ochii:
- Multumesc
Vroiam să-l sărut dar îmi suna telefonul.
- Alo?
Era șeriful dori sa vadă dacă pot sa o ajut pe doamna Lockwood, primarul sa aranjeze puțin sala în care urma sa se tina balul anual organizat în cinstea orașului.
- Sigur voi fi acolo într-o ora.
Stefan ma privea nici nu mai trebuia să-i explic nimic era clar ca înțelesese tot, ma înțelege as de bine, deși cred ca la ajutat și auzul lui de vampirul.
- Vrei sa merg cu tine?
- În niciun caz Stefan or sa vad dacă sunt vampir, eu o sa trec cu bine peste probele lor dar tu nu, tu chiar ești vampir. Ar putea să-mi dea sa beau ceva cu vembrina sau mai știu eu ce.
- Bine sa ma suni dacă ai nevoie de ceva. Eu o sa merg să-i spun lui Damon despre Katherine..
Ștefan se opri și ramase gânditor pentru câteva secunde, apoi spuse:
- Daca nu cumva știe deja.
GATA ȘI CU CAPITOLUL3
