Efemere-mi sunt șoaptele
răstignite, alungate
crestându-ți sufletul
imaculată mare albastră
mi te-aș desena în vise
și m-aș coborî blând
te-aș săruta pe obrazu-ți îmbujorat
pictându-ți o iubire
oh, ce iubire neîmplinită
Copleșiți în etern
ne-am pierdut
ocazional, ne-am mai și întâlnit
suntem disperați
sau oare doar eu?
Mă asculți, oare?
Exist în gândurile tale?
Neîmpliniți și îndurerați
zădărnicim în albastrul mării
Sufletele noastre, oglinzi
colorează stelele lunare
ne strigăm, ne îmbrățișăm
dar ne îndepărtăm mereu
Arta-mi cunoaște sinele
mi-l întrupează
mi l-ai dărui?
Neputința ambiguă, astrală
mi te dezvelește de păcate
Notă autor: Scrisă anul trecut, publicată în data de 2/06/2022
CITEȘTI
Fluturi fără contur
RandomDoar fragmente fără contur, scrise când simt nevoia să scriu, iar creierul meu nu vrea să colaboreze cu mine. Publicată în 2018.