marioneta vieții

11 2 0
                                    

Doar stii ca imi
Voi imagina
Un apus în care
Nu am vazut...

Va fii ultimul
Din viața mea
Cântândumii
La chitară
Ultimul meu cuvînt
Acestei balade
Va fi vară
Unduinduse în briza serii
Iti voi caută bazele
Stins ca un yoghin

Iar tu vei putea
Să cauții vena de la gât
Voi inpietrii de fericire
Gitul meu se furnică
La contact cu pielea
Care Doamne
Miroase a trandafii

Tu fericirea mea
Dragostea mea
Pentru mine
E remediu  sufletului...
Meu gol, trist și mort

Contopirea esențelor noastre
Esențelor fizice psihice
Mă face să cunosc
Fiecare părticică
A trupului tău

Ar murit și ar reînvia
Doar în cîteva secunde
Totul nu ar fii un vis
Sau o întîmplare

Zac intr-o celulă
Închisoare a timpului
Să mor încetul cu încetul
Singurul care ma vizitează
E un șobolan
Care ma va omorî
În curînd...
Pricina foamei...

Singura lumină
E din capătul holului
Golul pierderii, pieirii
Timpului și spațiului
Se dispersează invers

E un invers la tot ce am gîndit
În trecutul în care te vedem
Într-o clepsidră
Erai o materie energetică
La care tu
Susțineai
Multe state
Și mii de vieți omenești
Se bucurau
De energia ta

Nu erai o zeitate
Dar ușor
Ai capăt
Acest titlu

Pentru mine erai
O prizonieră
Care te-am
Cunoscut
Ceva timp
Tot în această celulă

Eu eram un sclav
Al destinului
Era un laborator
Anilor 77
În care s-a descoperit
O energie
A paranormalului
Dar tu erai jumate
Robot

Și nu stiai ce
E aia iubire
Sau destin
Viața sau moarte

Pe urma ai aflat
Ca ai o urma de viață
Și ai încercat să spargii
Granițele închisori
Mintale. ..

Ai murit într-o gîndire lucrare
Întunecată
Eu continuam sa te iubesc
Dar acest factor
Continuă să te rănească
Ai început să obisnuiesti în ideea
Ca te vei rătăci
Dar n-a folosit la nimic

Nu estii în nici un tipar
Al viselor mele
Murdare...pingarite...
Umplute de venin
Și spuma salivei
Se lipește de cerul gurii

Iar zac în închisoarea
Trăirilor ce au murit
Cu gîndul
Am învățat
Ce ea aia întuneric
Gustul mâncarii
Să vină cu biciul
Carnea sufletul
Se rupe sub lepra destinului

Și chinul rînduri -lor
Au stins ideea
De a mai judeca limpede
N-am fost nici odată
Mai înaintat
Ca voi fi o parte din tine
Exact cînd
Voi murii
Și mișcarea lentă a ochilor
A căutat cîndva
Atingerea buzelor tale

apus invita lunaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum