Ai vrut să salvezi
Lucruri care
Le-ai pierdut
Dar oamenii
Nu sunt lucruri
Nu poți
Salva oameni din iad
Când ...
Nici tu nu ești pură
Ce rost ar avea
O iertare
Când a mea
Este vina
Necazul sfârșitului
A al noăzecele apus
Mă va sfârși
Și voi gusta
Ultimul pahar
De otrava
Cernuta
Precum firul de nisip
Explicații
Când dovezile
Arate că tot tu
Ai înfipt cutit
In inima
Trist trec
Vremurile
Când apocalipsa vine
Ai vrea sa îmi lingi rănile
Dar nu conti iod
Și boala sfârșitului
Îmi termina oasele
Mă sleiește
Mă lăsa fără putere
Mă arde
Nu am pățit că trupul
Sa fie prins în iad
Și tu să îl ignorii
Nu vreau sa te blestem
Nu vreau sa suferi
In greșeală
Dar tot ce e spus
E doar o minciună
Și un copil minte
E mai nevinovat
Dar tu greu te-ai ascuns
După oglinzi difuze
Și doar reflecții
Au afișat
Trist e adevărul
Te înjunghie in inima
Substanța ce se numește viața
Va curge afară
Dar ignorarea
E un medicament
Greu folosit
Și amnezia
E uitare profundă
CITEȘTI
apus invita luna
Poetrycerșesc admirația ta deși o noapte o voi avea dar tu ramai tăcută nepăsătoare la durerea mea O poezie nu se scrie La întîmplare E ca și cum Ai bea un vin vechi Mai de geaba Realitatea e dură Și te-n jungiie Ca un porc
