Capitolul 1

2.6K 201 11
                                    

JORDAN

Barul e destul de aglomerat. Mă sprijin de tejghea cu o băutură în mână și privesc în jur. Hailey dansează pe ringul de dans iar eu sunt atent ca să intervin, în cazul în care vreun dubios o deranjează. Mereu am avut grijă de Hailey, iar ea de mine. Suntem cei mai buni prieteni practic din totdeauna. Poate că asta are legătură și cu faptul că mamele noastre ne-au născut în aceeași zi.
Iau o gură din băutură și îmi continui inspecția. Mereu mi-a plăcut să analizez oamenii din jurul meu, să fiu atent și să observ lucruri pe care majoritatea nu le pot observa. Și partea cea mai bună, știu mereu când cineva minte.
Muzica e plăcută așa că îmi mișc capul ușor pe ritm și îmi ridic privirea spre zona VIP. La una dintre mese e un grup format din trei fete și încă doi băieți. Două dintre ele stau lângă băieți, râd și zâmbesc, încercând să le capteze atenția, dar nu și a treia.
Îi văd doar spatele, are un păr lung, roșcat care îi e lăsat desfăcut. Umeri subțiri, pe care îi atârnă bretelele rochiei elegante pe care o poartă. Își ridică paharul de șampanie și ia o gură apoi își întoarce capul spre mine iar eu îi analizez repede chipul. Nas mic, buze perfecte și pline date cu ruj roșu, pomeți înalți și subțiri. Se întâmplă ceva iar ea își ridică brusc privirea spre mine, ochii ni se intersectează și în clipa aceea ceva se întâmplă în interiorul meu. Ceva ce nu mi s-a mai întâmplat niciodată. Un fulger îmi traversează prin tot trupul și preț de o clipă uit unde sunt, uit de oamenii din jurul meu, uit până și să respir corect. Ochii ei căprui și reci precum gheața mă analizează preț de o clipă, apoi atenția îi este distrasă de una dintre prietenele ei de la masă, ceea ce o face să își mute privirea. Iar eu îmi revin, respir din nou normal, sunt din nou capabil să aud muzica din club și zgomotele care mă înconjoară.Mă uit spre băutura din mână și mă întreb dacă nu cumva am băut prea mult, sau dacă din greșeală au ajuns ceva droguri acolo.
Mă întorc și mă uit după Hailey, pare să se certe cu un tip pe ringul de dans așa că e momentul să intervin și să o salvez.
Îl apuc pe tip de umăr:
— Îți sugerez să o lași în pace!
Tipul se întoarce cu o expresie de nervozitate, dar în clipa în care îmi vede chipul, își schimbă atitudinea:
— Maxfild...desigur. Nu vreau să provoc probleme!
Dau din cap iar el se îndepărtează de Hailey. Numele familiei Maxfild e cunoscut în oraș, datorită părinților noștri și a verișorilor mei mai mari. Chestia e că toată lumea știe să nu se pună cu un Maxfild, deoarece dacă te pui cu unul din noi, atunci te pui cu noi toți.
  La finalul serii luăm un taxi spre casă. Locuim în apropiere așa că de la casa ei o iau pe jos spre a mea. Intru în casă și nu sunt surprins să îl găsesc pe tata în bucătărie, uitându-se peste niște facturi. Cel mai probabil a ajuns acasă cam în același timp ca și mine. E îmbrăcat cu o cămașă neagră, bărbierit și îmi zâmbește atunci când îl salut:
— Hei!
— Hei, puștiule! Cum îți merge?
— Bine! Tocmai ce am lăsat- o pe Hailey acasă.
— Cum ți-a fost seara? Ceva gagici mișto?
Îmi dau ochii peste cap. Tata era un cuceritor pe vremea sa, însă mereu a fost îndrăgostit în secret de mama. Eu pe de altă parte, nu am fost îndrăgostit niciodată.
— Da, era una foarte tare...o cheamă Stalinskaya!
— Ah, îmi pare cunoscută!
  Rânjim amândoi în timp ce îmi torn un pahar cu apă, arăt spre hârtiile din mâna sa.
— Cum merge barul?
— Merge bine...poate chiar foarte bine.
  Se apleacă spre mine de parcă ar vrea să îmi spună un secret, se uită până și în părți ca să se asigure că nu ne aude nimeni:
— Am de gând să îi fac cadou mamei tale o vacanță în Maldive, știu că a fost visul ei dintotdeauna să ajungă acolo.
— O să îi placă.
Îmi iau paharul:
— Ei bine, ne vedem mâine!
— Noapte bună, Jordan!
— Noapte bună!

   ***

E finalul liceului, ceea ce îmi provoacă un sentiment dulce-amar. Într-un fel mă bucur că am terminat școala, că nu mai am teme și alte chestii, dar pe de o altă parte, mi-a plăcut liceul. Am avut prieteni grozavi, am jucat fotbal, dar nu am fost la fel de bun ca verișorii mei, Holder și Caden, dar cu toate acestea, sportul mi-a adus cantonamente și invitații la toate petrecerile posibile, popularitate și multe gagici. Cele mai multe dintre persoanele care mă cunosc ar spune că am o viață perfectă. Personal, sunt mulțumit de viața mea, dar simt că ceva lipsește însă încă nu știu ce e acel ceva. Dar sunt tânăr, nici nu am împlinit 18 ani, am timp să descopăr totul pe parcurs.
  Îmi iau diploma iar părinții noștri insistă să facem poze. Hailey e în una din fazele ei bune așa că nu trebuie să îmi fac griji pentru ea. Zâmbește și pare să radieze de fericire. Eu și Hailey semănăm foarte mult, de fapt, dacă nu ne-ai cunoaște, ai putea să crezi că suntem frați. Amândoi avem ochi verzi și păr brunet, plus că suntem născuți în aceeași zi...aproape că suntem gemeni, doar că avem mame diferite. Că tot vine vorba de chestia asta, a mea se apropie de mine și îmi dă o îmbrățișare de urs:
— Felicitări, scumpule!
— Mersi, mamă!
  Tata ridică pumnul iar eu mi-l lovesc de al său, mă apucă de braț și mă trage într-o îmbrățișare care mă sugrumă:
— Tată, mă faci de râs!
— Eu? Eu sunt Thomas Maxfild, pământul se face aur pe unde calc eu. Dacă aș fi fost în liceul acesta, aș fi fost cel mai popular de aici.
   Eu, mama, Kate și unchiul Tyler ne dăm toți ochii peste cap în același timp. Tata mijește ochii:
— V-am văzut.
— Știm. De asta am și făcut-o, îi răspunde mama radioasă.
Tata se apleacă spre ea:
— Ai grijă, Eli...Dacă continui așa, O să fiu nevoit să iau măsuri.
— Ah, Thomas, știm cu toții că e nevoie doar de o privire furioasă de la ea și o să îți tremure picioarele, îl tachinează Kate.
Tata se uită spre mama și ridică șmecherește din sprâncene:
— E nevoie de doar puțin efort din partea mea și picioarele ei o să tremure...și nu din cauza furiei.
  Kate și Hailey izbucnesc în râs. Mama îl lovește peste cap iar eu îmi astup urechile:
— Nu de față cu mine, vă rog!
— Ah, nu îmi spune că am crescut un asemena pudic! tata și își pune mâna pe inimă de parcă l-ar durea
— Lasă-ți copilul în pace și haideți să plecăm de aici până nu îl lăsăm cu mai multe traume decât are deja! spune Tyler
— Mda, ca și traumele pe care le am eu că ești tu fratele meu mai mare?
— Mnu, ca cele pe care le am eu că ești tu fratele meu mai mic.
— Gata, gata, ajunge, îi dojenește mama afetiv.
  Le zâmbește, iar ei îi zâmbesc înapoi. Mama e o femeie frumoasă, chiar și acum când nu mai e atât de tânără. Nu are același tip de frumusețe precum mătușa Kate, care până și la 40 și ceva de ani, încă arată de parcă ar fi scoasă de pe coperta unei reviste. Dar mama are altceva...un fel de frumusețe interioară, e de parcă ar radia bunătatea și lumină. Nu poți să stai lângă ea și să nu te simți de parcă ai fi în siguranță.

Acum și pentru totdeauna#Maxfild Junior Vol II Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum