4.Este adevarat?!

61 4 0
                                    

Ma simteam atat de bine,in sfarsit am avut primul sarut,a fost asa frumos ,iar Andrew e atat de dragut si grijuliu dar fericirea mea avea sa fie distrusa de Christa.Nu inteleg ce are cu mine,il place pe Andrew sau care e treaba pentru ca de fiecare data cand ma vede cu el devine geloasa.Stand in pat si gandindu-ma am adormit,am dormit aproape doua ore si m-am trezit chiar la fix pentru ca se servea pranzul.M-am dus sa imi gasesc un loc la masa si am vazut ca Andrew avea un loc liber asa ca m-am dus langa el.De data asta nu a mai venit Christa asa ca am inceput sa vorbesc cu Andrew despre ... acel sarut atat de dulce si pasional.

-Deci...noi acum suntem...!am ezitat putin sa raspund,dar a completat el.

-Suntem...impreuna!spune el cu zambetul pe fata.

Christa tocmai trecea prin spatele nostru cand Andrew a spus ce a spus,mi-a aruncat o privire atat de uracioasa.Nu am mai apucat sa spun altceva pentru ca Andrew  m-a sarutat.Era asa de frumos,simteam ca plutesc.

-Trebuie sa continuam antrenamentul!spune el zambind cu coltul gurii la mine.

-A ok!spun eu intristandu-ma.

-Ce e?Ce s-a intamplat?spune el uitandu-se la mine.

-Si o sa vina si Christa la antrenament?spun eu cu o privire dispretuitoare pe fata.

-Da!De ce?spune el confuz.

-Nimic,doar ca ...

-Doar ca ce?spune Andrew  destul de ingrijorat.

-Nu stiu ce are Christa cu mine,dar cand trece pe langa mine parca ii vine sa imi dea un pumn,mai ales cand sunt cu tine!spun eu usor nervoasa

-A,asta era problema!Pai idea este ca ....

-Ca ce Andrew?spun eu curioasa.

-Eu cu ea am fost impreuna si relatia noastra s-a termina cu careva zile inainte sa vii tu!spune el evitand sa ma priveasca in ochi.

-Aaaa!Asta era!spun eu sarcastica.

-Doar nu te-ai suparat,nu?spune el luandu-ma de mana.

-Nu,dar nu imi place cum se comporta cu mine!spun eu cu lacrimi in ochi.

-Ignor-o!

-Sa vad cum o sa ignor mama de bătaie pe care o sa o iau la antrenamente! spune eu puțin speriata.

-Stai liniștită! Voi fi si eu acolo! Nu o voi lăsa sa îți facă rău! spune el lundu-ma de mana.

-Ok! Am încredere in tine! spun eu lasandu-mi capul pe umărul lui.

După ce am terminat de mâncat am plecat in camera mea pentru a ma schimba. 

Mi-am luat niste pantaloni scurți verzi, un maieu albastru si niste tenesi negri. Parul mi l-am strâns intr-o coada de cal.

Hai la antrenament!

M-am dus in aceeași sala de sport ca si dimineața . Andrew ma aștepta acolo cu un zâmbet pe buze iar Christa cu o privire urâcioasă ca de obicei.

-Hey! spun eu.

-Hey! spune Andrew sarutandu-ma. Ești pregătită?

-Așa cred!

-Ok! Christa este prima!

Ne-am luat amândouă cate un băț si am început. Christa se învârtea in jurul meu.

-Nu pot sa cred! spune ea.

-Ce nu crezi?

-Ca Andrew te-a ales pe tine! spune ea dând cu batul in mine.

-Hey! Nu e vina mea ca ma place! Si sincer si eu il plac mult pe el! spun eu oprindu-i lovitura.

-Asta nu o sa rămână așa! spune ea.

Ea îmi dadu-se cu piciorul in stomac. Am căzut pe jos de durere. Andrew a venit in fuga la mine.

-Ești bine? întreabă el îngrijorat.

-Da! Hai sa continuam! spun eu ridicandu-ma.

Christa se uita la mine răzând.

-De ce nu te dai bătută? îmi spune ea.

-Pentru ca nu sunt genul! spune eu sarind si dandu-i cu piciorul in piept si ea căzând.

Christa se uita așa de uimita si tot odată nervoasa la mine.

-Am făcut Karate trei ani! spun eu fericita.

-Ok! spune Andrew bucuros.

-Cred ca sunt gata de o vânătoare! spun eu încrezătoare.

-Nu inca!

-Ce? De ce? întreb eu supărata.

-Nu ești pregătită inca! Dar...

-Dar?

-Maine, daca vrei poți sa vi sa vezi un vârcolac! Bineînțeles ca va fi închis in cușcă. Daca vrei?

-Normal ca vreau! spun eu fericita.

-Atunci o sa vin eu după tine dimineata!

-Ok! Mai avem vreun antrenament? întreb eu.

-Nu!

-Ok! Eu plec in camera mea!Pa! spun eu pupandu-l pe Andrew pe obraz.

-Pa!

Am plecat in cameră mea dar pe drum am trecut pe lângă sala de întâlnirea a vânătorilor sau cum spune eu sufrageria. Acolo era bătrânul ala, cum il cheme? O da, Mails, profesorul Mails! Ma uitam la el sau mai bine zis trăgeam cu ochiul la el. El vorbea singur!

-Ajuta-ma! Nu stiu ce sa fac! Mary ne-a părăsit, ne-a lăsat singuri! Vom pieri! Vom pieri cu toții! Nu mai avem scăpare! Am luptat cat am putut dar acum... Nici macar Erica nu ne va putea salva!

La auzul numelui meu am tresărit. Ce vrea sa zic? Ce înseamna vom pieri cu toții? La ce se refera?

-Inamicii noștri s-au făcut mai puternici iar noi am scăzut! E sfârșitul lumii! Nu mai avem scăpare! Daca am avea colierul! Poate a scăpa!

Colierul? Colierul meu? Ce legătură are colierul meu cu asta?

-Ajuta-ma! Apocalipsa se apropie!

După ce am auzit aceste lucruri am fugit in camera mea. Nu se poate ca ăsta sa  fie sfârșitul lumii! Nu se poate.

......................................

Capitolul 4

Oare va fi sfârșitul lumii? Si ce legătură credeți ca are colierul Ericai cu tot ce se întâmpla? :o

Nascuta sa VanezeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum