13. M-am trezit

30 3 0
                                    

M-am dus la ea ca in fiecare dimineata si cand am intrat pe usa am observat ca Arthur statea langa patul Ericai si o tinea de mana.

-Ce mama dracului faci tu aici?spun eu nervos.

-O usurel cowboy,am venit doar sa o vad!

-Pai ai vazut-o,acum pa!spun eu luandu-l de mana si scotandu-l afara.

nu a mai apucat sa zica nimic pentru ca i-am inchis usa in nas.M-am pus pe scaunul de langa patul Ericai si am luat-o de mana.

-Imi pare rau ca am tipat iubire!spun eu uitandu-ma la ea.

In acel moment Erica a deschis ochii si m-a strans si ea de mana.M-am uitat cateva secunde la ea si apoi m-am dus sa il chem pe Mails.ta a venit si a vazut ca totul era in regula cu ea.

Din perspectiva Ericai

Nu mai intelegeam nimic,eram intr-un loc alb,era ca un fel de camera alba infinita.Oare asta e Raiul?Ma plimb pe aici de ceva timp,vreau sa plec de aici,vreau sa il vad pe Andrew.De ce mi-a facut Christa una ca asta?

O voce subtire si blanda m-a scos din gandurile mele.

-Erica?!

M-am intors sa vad cine era si am ramas surprinsa,nu am putut sa imi opresc lacrimile.

-Mama?Mama,tu esti!spun eu si m-am dus sa o i-au in brate.

-Da fata mea,eu sunt!

-Stai,daca tu esti aici asta inseamna ca...am murit?spun eu.

-Nu,nu ai murit,dar am venit sa iti zic ca lui Andrew ii este dor de tine,in fiecare zi vine si sta cu tine,trebuie sa te trezesti scumpo!imi spune mama.

-Nu pot!Nu stiu cum sa ma trezesc!spun eu cu fata in pamant.

-Tot ce trebuie sa faci este sa inchizi ochii si a te gandesti la cele mai frumoase lucruri din viata ta si apoi sa iti doresti sa te intorci,dar fi atenta,trebuie sa iti doresti din toata inima,altfel nu vei reusi.

Am facut in tocmai cum mi-a zis si am ramas surprinsa atunci cand am deschis ochii si l-am vazut pe Andrew in fata mea.

I-am simtit mana lui puternica cum o tinea pe a mea asa ca l-am strans si eu.

-Andrew!

-Sunt aici! spune el zambind. L-a strigat pe Mails care a venit in fuga spre mine.

Nu intelegeam nimic din ce se intampla. Eram confuza, foarte confuza.

~*~

-Ati gasit-o pe Christa? il intreb pe Andrew incercand sa ma ridic din pat.

-In primul rand, tu nu te ridica. Mails a spus sa stai in pat pana te recuperezi, si in al doilea rand, da, poti spune ca am gasit-o.

-Deci acum putem vorbi cu ea, nu? Vreau sa stiu ce a apucat-o? De ce a facut asta.

-Nu, nu putem vorbi cu ea! spune el.

Ok, chiar nu mai inteleg nimic. De ce nu puteam vorbi cu ea? Ce, are gura cusuta sau care este faza?

-De ce? am intrebat eu.

-Chiar vrei sa sti? ma intreaba el.

Bine, incep sa ma ingrijorez.

-Da, vreau sa stiu! spun hotarata.

-Mails a trimis vanatori prin tot orasul pentru a o cauta! incepe el.

-Da, stiu asta! spun eu.

-Ma lasi sa continui? ma intreaba.

Am dat aprobator din cap si am asteptat ca el sa imi spuna motivul pentru care nu puteam vorbi cu ea. Chiar vreau sa stiu de ce a facut asta. Credeam ca suntem prietene bune, dar aparent m-am inselat, adica, prietenele bune nu se injunghie pe la spate desi ea m-a injunghiat in fata.

-Vanatorii au cautat-o in tot orasul dar nu au gasit nimic! continua el. Chiar cand Mails a vrut sa opreasca cautarile unul dintre vanatori a gasit-o, dar nu asa cum speram noi!

-Andrew ce vrei sa zici? spun eu deja agitata.

-Erica, Christa e moarta! spune el.

Mi-am dus mana la gura de uimire. Nu puteam sa cred asta. Christa a murit, chiar a murit. Mici lacrimi incepusera sa se adune in ochii mei. Nu inteleg de ce. Nu ar fi trebuit sa plang, ea m-a vrut moarta, dar cu toate astea ma atasasem de ea. O credeam prietena, iar acum, e doar o amintire. Nu inteleg de ce a facut asta. De ce a trebuit sa se omoare? Eu as fi putut sa o iert dupa ceva timp. Nu in totalitate dar as fi iertat-o.

Fara sa imi dau seama am inceput sa plang. Am vazut ca si Andrew avea cateva lacrimi in ochi pe care se chinuia sa nu le dea drumul. Christa a insemnat mult pentru el. Au avut o relatie destul de lunga. El a iubit-o, iar ea l-a iubit pe el. Poate din cauza asta a facut acest gest? Din cauza mea s-a omorat? Din cauza mea si a lui Andrew? Din cauza geloziei?

Incercam sa o inteleg, dar nu puteam. De cand eram mica mama imi zicea ca orice prostie voi face nu trebuie sa imi iau viata pentru ca am doar una. Toate problemele au o rezolvare. Ma intreb daca ar mai fi avut si alte motive pentru a face asta. Nici nu stiu cum o sa adorm noaptea asta. O sa stau numai cu gandul la ea. Oricat de multe rele a facut, eu stiu ca in adancul ei era o persoana buna, si as fi vrut sa o cunosc cu adevarat pe acea Christa care stie sa zambeasca cu adevarat. Acea Christa cu o inima mare.

Acum nu mai pot face nimic. Ea a ales sa plece de langa noi, de pe lumea asta. Sper ca va ajunge intr-un loc mai bun si ca ne va putea vedea de acolo de unde este. Sper ca ma va putea vedea pe mine si isi va da seama ca as fi putut fi o prietena adevarata. Ca am fi putut fi doua prietene uimitoare, de nedespartit.

Acum Christa, daca ma auzi, vreau sa iti mai spun ceva: Te iubesc prieteno! Sa te odihnesti in pace!

.............................

Va rog din toata inimioara sa ne scuzati ca v0am facut sa asteptati un car de ani. Ne pare rau! Sparam sa va placa acest capitol si vrem parerile voastre. Vrem sa stim ca avem pentru cine sa continuam sa scriem! Va iubim si inca odata ne pare rau!

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jun 04, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Nascuta sa VanezeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum