MARIA'S POV
Andrei a iesit din baie.Incep si eu sa ma dezbrac de geaca si de papuci.Urcam in camera mea , iar eu nestiind ca voi avea musafiri, mi-am lasat jurnalul meu cu (,) cantece deschis pe pat si toate partiturile imprastiate pe birou.Asta sunt eu, nu sunt cea mai ordonata persoana , dar totusi imi place curatenia. Singurele momente cand camera mea e dezordonata sunt atunci cand ma grabesc sau atunci cand nu am timp sa pun totul la locul lor.Nici nu apuc sa imi inchid jurnalul ca Andrei mi-l ia din mana si incepe sa citeasca din el.
"NUUU! Da-mi-l! " incerc sa ma incurajez singura ca nu isi va da seama ca versurile sunt despre el.
"De ce? E jurnalul tau ? E ceva in el despre care nu vrei sa stiu ? " imi spune acesta cu un zambet perves tinand jurnalul desupra capului astfel incat eu sa nu ajung sa il iau.Trebuie sa recunosc ca imi place partea asta jucausa a lui.
"Nuuuu...de ce ai crede asta ?!" zic eu sarind in sus ca s apot sa prind jurnalul ,dar in zadar.
"Pai atunci de ce ai parut asa surprinsa cand l-ai vazut ca era pe pat ?! " ma intreaba acesta inapoindu-mi jurnalul
" Pentru ca...nu a mai citit nimeni niciodata din el inafara de mine..aici imi scriu gandurile pe care mai tarziu le transform in versuri..." spun cu ochii in pamant.
Acesta imi ia barbia cu un deget , a doua oara de cand ne cunoastem, si ma foteaza sa ma uit in ochii lui:
"Stai calma, nu iti voi citi jurnalul momentan, dar nu trebuie sa te sperii ca ti-l voi citi..stii ca poti sa ai incredere in mine! Nu as face niciodata ceva ca sa te ranesc intentionat ! " imi apune acesta , iar eu simt cum camera se misoreaza si nu mai exista aer.
Nu stiam ce sa zic...stateam si ma uitam in ochii lui ,care pareau atat de sinceri.
Un ciocanit la usa ne scoate din transa pe amandoi.Era mama cu o tava cu doua cani de ceai cald.
"Ce faceti ?"
"Ne uitam pe niste cantece ..." ii raspund simplu.
"Aha..pai v-am adus niste ceai...paai o sa va las atunci..." ne spune aceasta cu un zambet pe fata.
Ne asezam amandoi pe pat . Eu imi pun jurnalul si partiturile in dulap.
"Deci , povesteste-mi ceva desper tine ! De cand ne-am cunoscut , eu am vorbit mai mult despre mine decat tine. Hai sa ne cunoasteam mai bine..." spune acesta uitandu-se in ochii mei foarte serios , dar la ultima parte uitandu-se in jos .
" Ok, pai...ce vrei sa stii ? "
"De exemplu, mai ai frati sau surori?
" Nup " ii spun eu cu un zambet pe buze
" Dar ti-ai dori sa ai ?
"Da , dar am multi verisori care imi sunt ca si fratii deci..." ii spun uitandu-ma in jos.
"De cand timp compui cantece ?" ma intreaba aceata ,iar curiozitatea i se citeste in voce.
"Pai...am inceput in clasa a -6-a cand imi placea de un baiat.A fost primul baiat de care mi-a placut , dar mi-a placut de el 2 saptamani dupa nici nu ma mai inteesat..." spun fara sa realizez ca spun si ultima parte.
" Aha...ai mai fost cu un baiat pana acum ? "
"Nup " spun simplu . Tu ai fii primul! -- adauga subconstientul meu.
"Aha..." zice cu un ranjet pana la urechi.
"Ce-i cu ranjetul asta ? " il intreb clar curioasa .
" Nimic..stii tu...lasa.." imi zambeste si vad ca nu are degand sa in spuna.
"Mda..." ii zic dandu-ma batuta.
