Capitolul 12

705 38 3
                                    

Buzele lui mi aveau putin si le intalneau pe ale mele, dar s-a indepartat de fata mea , trantindu-ma pe cimentul tare si rece apoi punanadu-se deasupra mea.Mana lui a incepup sa se miste pe piciorul meu.Tata era inca intins pe jos, mama , Marian si Bogdan nu mai erau in raza mea vizuala , iar Andrei...unde e Andrei ? Nu il mai vad.Aici imi e sfarsitul! Incerc sa il imping pe acesta de pe mine , dar in zadar.

Acesta se apropie si mai tare de fata mea, eu simtindu-i respritatia plina cu alcool.Cred ca o sa vomit.

Inca un centimentru si buzele noastre se vor intalni.Nu! Eu inchid ochii si imi intorc capul intr-o parte.

Simt cum greutatea de pe mine nu mai este si imi fac curaj sa imi deschid ochii.Bogdan il tine pe omul imbracat in negru , iar Andrei ii loveste cu toata puterea.Eu ma ridic de pe jos si alerg in bratele lui Andrei si il imbratisez tare.Bogdan inca il tine pe monstrul care aproape se atingea de mine .

-Esti bine ? ma intreaba Andrei luandu-mi obrajii in mainile lui.

-Da ..cred...zic incet.

Acesta ma mai strange inca o data in brate apoi merge si il ajuta pe Bogdan.

Mama si Marian il ajuta pe tata sa se deplaseze catre casa.Andrei se uita la acel om cu un dezgust total la fel ca si mine , iar Bogdan suna la politie.

-Sigur esti bine ? ma mai intreaba o data.

-Da..sunt bine..sunt doar speriata si dezgustata.

-Jigodia naibii! se intoarce si ii da un picior in stomac idiotului care a incercat sa profite .

-Gata , Andrei ! Lasa-l.

Ajunge si politia .Evident am dat toti declaratie , desi eu si Andrei eram minori.Bogdan si Marian sunt demult majori.

Dupe ce pleaca politia , intram toti in casa.Ne asezam pe canapea , mama si tata stand pe fotoliile de langa canapea , iar noi trei stand pe canapea.

-Ce noapte ! Tot nu inteleg de ce au venit fix la noi...zice tata.

-Au luat ceva din masina ? intreb eu avand un glas ragusit.

-Asta e partea ciudata.Au lasat toate actele si servieta mea neatinse..pana si tableta au ignorat-o.Au spart doar geamul.

-Ma scuzati , dar eu trebuie sa plec pentru ca deja e dimineata si mama o sa isi faca griji daca nu ma duc la micul de jun.

-Nicio problema, fiule! Vorbim mai tarziu...zice tata .

Eu si mama ne abtinem sa nu radem si incercam sa ne reprimam zambetele de pe fata , dar nu reusim.

-Te sun mai incolo.Ai grija si daca e vreo problema sa ma anunti..zice Andrei si imi saruta fruntea.

-Bine...zic uitandu-ma in pamant.

-Ai grija , te rog..mai zice o data.

-Stai linistit ! Avem noi grija de ea..zice Marian si se uita si la Bogdan.

-Sunt sigur de asta..zice si le zambeste apoi pleaca.

-Ai mare noroc cu baiatul asta..zice Bogdan.

-Stiu..e o comoara..zice tata foarte mandru.

Toti incepem sa radem .

E deja ora 8.56 . Nu am dormit aproape deloc . Si sunt super obosita.

-Maria , ajuta-ma sa pregatesc micul de jun..zice mama.

Asezam masa , eu nu mananc prea mult . Nu imi mai trebuie nimic .Vreau doar sa stau in pat cu Andrei si sa dorm.Dar bineinteles , si el are o familie si o casa , desi ar putea oricand sa se mute la mine.Cred ca tata ar fi cel mai incantat.

♡ Eu - fata timida sau fata nebuna ♡Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum