Destine Împlinite { Zayn Malik fanfic }

Cap II. - Concertul -

Hotelul arata binisor fata de cum mi-am inchipuit eu ca arata. Nu este unul de lux, dar nici unul de mana a doua, in care sa-ti fie frica sa stai pentru ca probabil tavanul iti va cadea in cap. 

Aveam chiar o priveliste foarte buna, se putea vedea cu usurinta "The London Eye" ( in care an jurat ca nu ma voi da pentru ca imi este rau de inaltime ) 

- Nu imi vine sa cred ca suntem la Londra, OMG, adica Londra, orasul in care visele ti-se implinesc, vai, vai, vai ce tari suntem ! zise Sarah atat de fericita si entuziasmata. 

Era atat de fericita, incat incepuse sa topaie de colo-n colo prin toata camera.  

- Mda...se putea si mai bine. 

- Cum adica ? Nu te bucuri ca esti in Londra ? Fetele de varsta noastra isi doresc sa vina aici...oh stai, e din cauza concertului, nu ?  

- Nu, nu, nu, daca tie iti place One Direction, atunci trebuie sa-ti respect dorinta, pana la urma asta fac prietenele.  

- Hmmm...bine, daca zici tu. O sa vezi ca nu sunt chiar asa de "naspa" pe cum crezi. Sunt extraordinari ahh. Uite, hai sa-ti arat cateva performante live de prin alte tari. 

Isi scoase telefonul din geanta, intra pe internet si imi arata un video cu 5 baieti cantand pe o scena imensa, luminata in toate culorile. Sala era plina, iar fetele tipau si cantau alaturi de ei, mai erau cateva care chiar incepusera sa planga. ( asta da fane infocate ) Nu prea intelegeam ceva din melodia pe care o cantau pentru ca totul era acoperit de tipetele fanelor. 

- Vezi ? Sunt chiar foarte buni ! Ah, vai cat de mult pot sa-i iubesc. zise Sarah visand.  

- Trezeste-te la realitate Sarah. Inteleg ce simti, asa sunt si eu cu actorii, dar chiar nu o sa poti avea o relatie cu ei, e aproape imposibil.  

Stiu ca probabil ce i-am spus acum, a facut-o sa se simta prost, dar asta este adevarul.  

- Ugh, stiu si asta ma doare cel mai mult. zise Sarah dezamagita. 

- Hei, fi fericita ca ai sansa sa-i vezi live.  

- Da, ai dreptate...ai sa vezi ca o sa ne distram.  

Mai erau 2 ore pana la "concertul anunul", ( asa cum il numeste Sarah ) dar ea a vrut neaparat sa mergem acolo mai devreme, pentru ca se face nu stiu ce extragere in care calculatorul alege doua serii de bilete, iar castigatorii vor avea sansa sa mearga in culise si sa vorbeasca "face-to-face" cu cei de la One Direction.

- De ce naiba trebuia sa venim de la ora asta ? am intrebat eu nedumerita.

- Shh ! Acum se fac extragerile OMG. 

Imi arata cu degetul pe un ecran imens, care a inceput sa se lumineze. Pe el a aparut  o femeie frumoasa, roscata cu pistrui, cu niste ochii verzi stralucitori, imbracata cu un costum negru. Cand a deschis prima data gura, cuvintele parca dansau si erau asa de frumos pronuntate in accentul lor British specific. ( da recunosc, asta este singurul lucru care ma atrage la Londra, accentul )

- Doamnelor si domnilor prezenti aici, in urmatoarele minute ce urmeaza, calculatorul nostru va face extragerea serilor de bilete. Vom anunta castigatorii imediat. 

Dupa ce cateva imagini cu baietii de la One Direction au fost prezentate, a venit momentul cel asteptat. ( de Sarah, evident )

- Bine v-am regasit. Asadar, castigatorii sunt urmatorii...seria 3456 si 3478. Va rog sa va verificati biletele, iar presupusii castigatori sa se arate la ghiseul numarul 4 din fata intrari, va multumesc. 

Femeia roscata disparuse de pe ecran, iar totul s-a stins asa de repede incat am crezut pentru o secunda ca s-a luat curentul.

- Nu pot sa cred ! tipa Sarah.

- Ce anume ? Ce s-a intamplat ? intreb speriata.

- Seria 3456  este scris pe biletul meu OMG, tu ce serie ai ?

M-am uita pe biletul meu, l-am intors pe toate partile, asta pentru ca nu vedeam unde scrie seria, iar atunci cand am gasit, am spus:

- 3478 scrie aici. Sarah, care era cealalta serie ?

- Elena OMG, tu ai cealalta serie vai, vai, vai, simt ca nu mai pot respira ! 

- Cum ? zic uimita.

Cum se face ca din toate biletele, calculatorul ala m-a ales fix pe mine si pe Sarah ? Nici prin cap nu imi trecea ca am putea castiga un asemenea concurs, la care sansele de a castiga eu, erau aproape nule. 

Primul lucru care mi-a trecut prin cap a fost, faptul ca as vrea sa-l dau altcuiva, unui fan adevarat care ar muri numai sa vorbeasca cu ei. 

- Sarah, nu stiu ce sa fac. Nu cred ca as vrea sa vorbesc cu ei..sti bine ca nu imi plac.

- Ti-e rau ? Cum sa spui asa ceva ? Trebuie sa mergi, OMG doamne cat de norocoase suntem. Nici nu discut, trebuie sa mergem. 

- Off. 

Cand se facuse ora la care baietii trebuiau sa intre pe scena, sala era deja plina. Tot ce auzeam eu in jurul meu erau fete care vorbeau asa de frumos cu acel accent British, incat, fie ca ma interesa ce vorbeau sau nu, ( ma rog nu avea cum sa ma intereseze, ca doar se vorbea numai de One Direction ) eram cuprinsa de meloida cuvintelor.

- Inca nu-mi vine sa cred ca suntem aici la cativa metri distanta de baieti. zise Sarah.

- Mda..e super.

- Mai ales chestia cu biletele, asta este ca si un bonus..

Sarah nu reusi sa-si termine intreaga propozitie, ca se si facu intuneric in sala. Pe un ecran enorm de mare in spatele scenei, au aparut video-uri si imaginie cu One Direction, iar o voce groasa, spunea ceva despre istoria lor. ( de unde a inceput totul, bla, bla, bla )

Sala se lumina dintr-o data iar 5 baieti frumos imbracati au inceput sa cante si sa danseze, fiecare in stilul lui. Ma uitam in jur si tot ce vedeam erau fete care tipau, plangeau sau filmau. 

Poate pana la urma, One Direction nu sunt chiar asa de "naspa" cum credeam eu ca sunt.