Capitolul 21

5.9K 328 67
                                    

CAPITOLUL 21

Il priveam si ardeam de nerabdare sa imi spuna ceva. Eram topita de incantare ca venise la mine. Ma bucuram nespus ca planul meu incepea sa dea roade atat de repede, hmmm..si cand ma gandeam ca eram dispusa sa astept chiar si cateva zile. Ama ma fixa si nu trada nicio expresie. La spate avea ceva, poate un buchet de flori? I-am zambit si am eliberat intrarea, apoi am dat drumul larg la usa. Clar ma asteptam sa intre sa discutam..

-Ti-ai uitat asta la mine...

Mi-a spus incet, aproape soptit, timp in care mi-am mutat privirea spre mana lui. Mi-a intins tableta.

-A..! Multumesc, am zis eu pe un ton dezamagit.

-Seara minunata. Pa.

Mi-a ras ironic in fata inainte sa imi intoarca spatele si a plecat fara sa imi spuna nicio alta vorba. Am clipit de cateva ori si am privit spre hol dupa el, apoi catre mana mea. Am repetat miscarea de cateva ori. Ce fusese asta?! Atat? Fara nicio alta vorba, fara sa discutam, fara sa isi ceara scuze?!

La fel de repede cum a venit, incantarea mea a si disparut. Fir-ai tu sa fii Ama!! Ma facuse sa ma simt penibil. Practic il invitasem in casa mea si ii zambisem ca o adolescenta indragostita, iar el ma lasase cu ochii in soare. Se juca cu mintea mea, iar planul meu de cucerire se pare ca imi juca o festa. Cel putin pentru moment... nu rodea.

Bulversata, am ramas minute bune in usa apartamentului. Cand am intrat, am trantit usa de nervi si am scapat tableta pe jos. Perfect! Ama ma facea sa trec in cateva minute prin toate starile de nervi.  Era un magnet- ma atragea cu putere si ma frigea de cate ori il atingeam.

Trebuia sa ma linistesc si nimic nu o facea mai bine ca un pahar de vin, o melodie frumoasa si o cada plina cu apa fierbinte.

****

Vibratiile telefonului m-au trezit si in acelasi timp m-au speriat. Cat e ceasul? Mi-am ''aruncat'' ochii pe care abia ii tineam deschisi spre ecranul telefonului ce lumina prea tare. Era doua dimineata.

AMA : ''Asa m-am simtit si eu cand m-ai parasit!''

Asadar incercase de fapt sa imi plateasca cu aceeasi moneda. Intr-un fel am respirat usurata. Deci- nu era suparat ci doar facea pe ambitiosul. Orgoliul il trada. Eu macar am avut un motiv, dar si un scop cand am plecat, in schimb el nu avea nimic. Daca ar fi tacut nu as fi stiut ca e doar orgolios, si probabil l-as fi sunat eu. Acum, eram din nou in joc, si reveneam in avantaj.

Nu aveam de gand sa ii raspund. Tacerea lui - cat timp statuse in fata apartamentului meu- ma umilise. Oare isi inchipuia ca un amarat de mesaj ma va determina sa imi schimb atitudinea? De ce evita sa discute cu mine, ce ascundea ?

AMA: '' Trăiesc un infern de cand ai apărut in viaţa mea, vrajitoare mica. Toată lumea are o latură intunecată.''

Thhhoo! Cred si eu, doar am vazut-o pe a ta! El avea chef de discutii, eu nu. Mi-am inchis telefonul si am incercat sa adorm. Dupa jumatate de ora, am mers la bucatarie sa imi fac un ceai. Curiozitatea ma macina. Oare-mi mai scrisese vreun mesaj? Eram ca o pustoaica indragstita pentru prima oara in viata ei. Nu. Trebuie sa adorm. Si totusi, spunea ca traieste un infern, oare de ce ?

M-am pus din nou in pat, iar dimineata a venit mai repede decat as fi vrut. Eram franta de oboseala, aveam cearcane si nici dupa 2 cani de cafea nu eram complet treaza. Am respirat adanc si dupa ce m-am machiat mi-am facut curaj sa imi deschid telefonul. Nu aveam mesaje. Era bine, era rau? Voi vedea in timp. Mi-am consultat agenda si mi-am sunat secretara sa o intreb daca avea mesaje pentru mine.

-'Neata Danuta...

-"Neata Ella. Trebuie sa ma pui la curent cu tot. Nimic nu ai dat din casa, ce secretoasa esti.

Ce naiba era cu ea ?

-Am mesaje de la cei cu interviurile?

-Da. Unul singur. Domnul Mann ti-a lasat numarul personal si mesajul este - sa il suni. Am notat si ti-am lasat déjà pe birou...

-Mann? Nu stiu cine e, dar banuiesc ca o sa vad despre ce e vorba cand o sa sun. Ajung si eu intr-o ora, la fix pentru sedinta de sumar. Multumesc draga mea.

-Si? Inchizi fara sa imi spui nimic??

-AAA..mm—despre ??

-FLORI !!

-Dana, nu m-am trezit...cu subiect si predicat?

-De la cine sunt florile ?

-Ce flori?

M-am trezit instantaneu.

-Ai biroul plin cu buchete de lisianthus. Cred ca sunt peste 11 buchete plus cateva cosuri...

-Cand au ajuns?

-La 9.05 era aici curierul. Noroc ca am venit eu devreme, stii ca intotdeauna ajung la 8.45, altfel nu stiu ce facea tipul...

-Si, mi-a lasat un bilet?

-Nu. Mi-a spus tipul asta, Ama curierul, ca are de livrat florile acelea pentru tine. L–am lasat sa isi faca treaba si apoi mi-a cerut o cana de cafea. Pana si el era curios sa afle mai multe despre tine.

Dana radea si povestea cu foc cele intamplate. Ama facuse pe curierul si imi adusese flori?? O trasese de limba pe Dana. Isteata miscare.

-Si ce i-ai zis mai exact? Vezi ca te dau pe speecher, trebuie sa ma incalt sa vin spre tine.

- M-a intrebat ce e asa special la tine incat sa primesti atatea flori. Nu intelegea cum de un tip facea un asa gest. Evident i-am spus ca nu e prima oara cand primesti flori la birou. I-am spus ca esti curtata de...

Doamne, o omor! Dana si Barfa.SRL. Am oftat in timp ce imi cautam pantofii. Mi-am schimbat si geanta, mi-am dat cu ruj si parfum. Am iesit pe usa. Dana inca vorbea.

-Ma urc la volan, vorbim cand ajung.

Si am inchis. Zambeam si mi-era ciuda pe mine ca la un simplu gest ma imbunam. Ce efect avea asupra mea. Abia asteptam sa ajung sa vad biroul. Oare cum gandea Ama? Nu reuseam sa inteleg logica lui. Ma respingea, ma voia inapoi...

Am mers direct in birou. Wow. Arata superb, peste tot erau flori de lisianthus, florile mele preferate si in toate culorile lumii. Era un mic colt de rai. Am gasit si un bilet ascuns langa monitor, am rupt plicul si am scos hartia.

Cel mai groaznic sunet din lume e cel al fermoarului tras al bagajului omului pe care il iubesti, dar care pleaca de langa tine. Norocul meu e ca nici nu am auzit sunetul fermoarului,  nici nu te iubesc. Totul e in regula intre noi?

AMA

*******************************

Lume, lume !! Crestem intr-un an cat altii in 10! Pentru asta eu va multumesc si in acelasi timp scriu - scriu!! Am vazut ca v-a placut si noua coperta, pt asta multumirile ajung la JinxRenee. 

Sper sa va placa si acest capitol, bucurati-va de el si va astept comentariile!! va raspund cu mare drag si ma motivati !!

Pup's

OCarte


Umbre la apusUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum