Eram oarecum surprins. Cel putin, gasisem un pretext bun pentru aducerea televizorului bunicii mele. Dar, pana la urma, eram bucuros. M-am calmat, am trecut de coada infernala ce s-a format in fata mea si am dat pasaportul ofiterului. Acesta ne-a urat sedere placuta in Romania. Asadar, "vacanta" mea incepu. Am luat un taxi spre gara, si mi-am intrebat parintii:
- Unde mergem?
- Intr-un oras magnific, pe care-l vei iubi! Brasovul!
- Ah, la mare? Iubesc marea!
- Nicidecum, Brasovul se afla la munte. Dar nu conteaza, vei vedea ca acest oras e foarte frumos.
- Okay....
Am luat un tren intercity spre aceasta urbe, invaluita de o patura de necunoscut. Am ajuns la un hotel, de fapt, unul dintre cele mai scumpe hoteluri din tara, Aro Palace. M-am asezat in pat, cuprins fiind de superba priveliste pe care Tampa mi-o oferea. Am inceput sa descopar, de unul singur, fiecare coltisor al Brasovului istoric. Efectiv, m-am indragostit de acest oras. La doar doua zile dupa ce am ajuns aici, parintii mei mi-au spus, in sfarsit, de ce au carat televizorul. Aveau sa se mute aici. I-am intrebat:
- Dar aveti casa in UK. Aveti rude in UK. Aveti cariere in UK si vreti sa o luati de la capat?
- Da. Pentru ca ne-am saturat de ploaie si de campii.
- Dar cum vom invata limba romana?
- Foarte simplu: tu o vei invata, vrand-nevrand de la scoala, iar noi o vom invata din mers.
Ne-am dus la politia judetului Brasov, unde ne-am scos rezidenta. Am fost oarecum dezamagit. Am descoperit, brusc, ca voi sta in aceasta tara cel putin pana fac 18 ani. M-am resemnat, in cele din urma, stiind ca voi incepe scoala peste cateva zile, pe 15 septembrie. Asadar, parintii mei m-au inscris de urgenta la liceu, in clasa a noua.
