Dominație:Pot Sa Am Incredere?

Capitolul 21 - "M-am saturat sa ma excluzi din tot ce faci, Christian!"

Emma P.D.V.

-Cine e matusa Gloria?intreb nonsalanta, incepand sa imi fac o cafea.

-Matusa lui, spune Adam si afce semn spre Christian, si e mare cat casa asta.continua si nu pot sa imi inabusesc rasetul.

-Mda...Nu prea ne mandrim cu ea in familie.recunoaste Christian si continua sa manance, Bryan salivand langa el.Ai de gand sa imi umpli toata mancarea cu saliva ta?se uita mai atent la el si pana la urma ii da lui farfuria.Bine.Ia si tu.spune si se uita la mine.Eu am ceva mai bun de mancat.cand aud asta imi intorc instantaneu directia privirii, simtind cum obrajii imi ard.

Christian, de ai stii tu ce imi faci...Nu as mai putea nici sa vorbesc de rusine.In cate stari ma introduci asa, pur si simplu, cu o singura privire mai intensa imi pierd mintile, cu un zambet de al tau simt ca zbor, cu un cuvant raman eu fara...Nu stiu sigur daca dragostea mea pentru tine sta in loc sau scade, dar cel mai probabil se intensifica cu fiecare minut petrecut in prezenta ta.Cu fiecare ora inima se indeparteaza tot mai mult de mine, venind la tine in buzunar.Cu fiecare zii nu mai stiu la ce sa ma astept, ai atat de multe sa imi spui, si sa iti spun, incat cred ca ma voi pierde printre litere.Mai voi indeparta ata de mult de realitate incat imi voi construi singura un univers.Un univers in care tu esti astrul meu.Un univers care fara tine se va destrama, lasandu-ma sa cad in abisul intunecat al lumii noastre.

Eu una nu ma consider o persoana simpla.Din contra sunt cea mai complicata persoana pe care am intalnit-o...indirect, ce-i drept.Dar tu...Tu ai intrecut toate granitele mel.Mi-ai aratat ca exista persoane perfecte, mi-ai aratat ce inseamna sa iubesti, mi-ai arata ce este pericolul, dar cel mai important, mi-ai aratat cum sunt de fapt persoanele ce ma inconjoara.Mi-ai aratat ce este viata, iar pentru asta nu ti-as putea multumi.

Iubirea...Ce este cu adevarat iubirea?Este un sentiment naucitor, asta este.Un sentiment din cele mai grele traite vr-o data de cineva.Cand iubesti esti dispus sa faci orice pentru acea persoana speciala din viata ta.Acea persoana pentru mine esti tu, Christian!Si chiar daca nu o sa am curajul sa iti spun asta, macar stiu ca am gandit-o.

Apa clocoteste pe foc si opresc focul, ca apoi sa iau ibricul si sa torn in cana unde praful maroniu asteapta pofticios.Torn apa pana se umple cana si apoi asez ibricul pe un suport.Frec cafeaua pana ce consider ca este gata.Duc cana spre buze si cand lichidul imi patrunde in gura, papilele gustative incep un dans al fericirii.

Iau cana cu cafea cu mine si parasesc bucataria, indreptandu-ma spre canapeaua din sufragerie.Christian este deja aclo asa ca ma asez langa el.Imi mut atentia spre el.Barba nerasa ii da un aer periculos, ce ar trebui mereu sa il inconjoare.Si-a intors privirea spre mine si a zambit.Acum imi dau seama ca il sorbeam din priviri.Las cana pe masuta, si imi las capul sa se faca comod pe umarul sau.Imi saruta crestetul capului, si apoi isi pune capul sprijinit de al meu.Stam asa cu mainile impreunate si ne uitam la televizor.Usa se deschide brusc si lasa la iveala un munte de om.

-L-am gasit!este tot ce spune si Christian s-a si ridicat.

-Unde?spune el si eu ii urmez gestul si ma ridic lenesa, indreptandu-ma spre ei.

-Nu este intr-un loc fix...Adica vreau sa spun ca vine spre noi.Lucas vine in Los Angeles.spune si imi pica fisa.Nu este singur.Se pare ca isi aduce o intreaga armata cu el.Au doua zeci de masini, taote merg in sir indian inca di New York.Sefule nu stiu cum, dar cred ca ne-au gasit.spune omul mare si Christian isi inclesteaza pumnii.Ce facem, sefule?

-Ce sa facem...Il asteptam pe gandac.Vreau sa vad ce are de gand o data ce ajunge aici.spune si brusc o masca serioasa si niste ochi goi isi fac prezenta.Cand au plecat?

-Acum o ora, deci mai au pana ajung.Ii chem pe baieti?

-Nu.Mai avem timp.Nu trebuie sa ne panicam.