From Impossible to Possible

Capitol 52

Asteptam inca raspunsul lui Vaness. Vedeam ca ezita sa imi spuna , asa ca incerc sa o apuc de umar si sa o zgaltai putin.

- Ba nu. Nu esti bine.

- Oh , Dessire.

Spune si isi pune capul pe umarul meu.

- Sunt aici pentru tine , Vane. Nu fi suparata. O sa te ajut sa treci peste , promit.

- Iti multumesc ca esti aici pentru mine.

- Acum imi poti raspunde la intrebari?

- Cred.

- Zi-mi , cum s-au intamplat toate astea?

-Toate fetele visau la Zayn , el nu e genul de baiat care sa tina la o fata. Nu a avut sentimente pentru nimeni niciodata , si totusi eu am crezut totul adevarat. Sti ca am lipsit acum cateva zile de acasa , am fost la o petrecere , am fost toti acolo. Ne-am apucat si am jucat adevar sau provocare asa cum obijnuim sa o facem mereu , stii si tu ca asta e talentul nostru. Cineva m-a tras intr-o camera plina cu pahare de bautura si eu cand am vazut , logic ca am luat. Dupa ce am ametit , am auzit usa inchizandu-se in spatele meu. Am tresarit si apoi am cazut pe podea , fiindca numai puteam sa stau in picioare din cauza aloolului. Peste vreo 10 minute care pentru mine au insemnat 10 secole , Zayn a venit si a deschis usa ca un erou.. Nu mi-a zis ce s-a intamplat si cum am ajuns in camera de la etajul unde se facea petrecerea , si doar m-a adus jos. Cand am intrebat ce au facut , au zis ca s-au jucat si au uitat ca eu nu eram pe acolo. Am plecat la Molley acasa si am stat toti acolo , am dormit toti peste noapte. Eram official de mai demult cu Zayn , dar nu am aratat niciodata asta pentru ca nu a fost nevoie. Nu am stiut cum e intradevar , adica am stiut dar am zis ca poate se schimba , mi-a promis ca o sa o faca pentru mine. Fetele imi ziceau ca minte , ca asa a zis cand a fost cu mai multe fete. Dar eu am continuat sa il cred numai pe el orbeste , si uite ce s-a intamplat. Ieri in parcul verde mi-a zis ca totul a fost un pariul , ca Jennie l-a provocat pe Zayn sa faca asta. De ce mi-au facut asa? Molley mi-a zis mereu sa ma feresc de el ca e bagat in crime si al-

- Stai cum? E bagat in crime si mai ce?

Intreb si deja corpul incepea sa imi tremure. O Doamne! Nu pot sa cred asa ceva , omul asta face parte si din crime? Adica omoara oameni! Nu pot sa cred.

- Nu conteaza , nu vroiam sa zic asta de el , ii incurc.

Sa zicem ca o cred , respir usurata , daca era asa cred ca lesinam la propiu.

- Imi pare rau pentru tine. Trebuia sa ai incredere in fete , nu trebuia sa fi cu un baiat ca el. Oh. Nici nu stiu ce sa zic , dar lasa ca viata merge inainte si tu esti prea frumoasa ca sa ramai singura. Si serios , Jennie a facut toate astea?

- Da. A zis ca e drept razbunare pentru ca , cineva i-a tuns parul sau ceva de genul. A zis ca , chiar daca nu noi am facut-o , pentru ea razbunarea e dulce. Si uite ce a facut.. Dar trebuia sa stiu , trebuia sa imi dau seama ca e genul asta de baiat. Dar unde mi-a fost gandul?

- O Doamne!

Spun si imi aduc aminte de ce i-am facut lui Jennie. Daca stiam ca se razbuna pe alte persoane , nu as fi facut asa ceva.

O pup pe Vaness pe frunte si apoi ne bagam in pat. Maine am cursuri , trebuie sa ma scol dimineata.

***

- Pa Vane! Vorbim prin mesaje , sau suna-ma intre pauze , asta in cazul in care esti acasa.

Spun si ii aplic un pupic pe obraz. Sincer arata graznic fata de alte zile , imi pare rau pentru ea si sufletul ei ranit dar nu am ce sa fac , daca stiam ca e asa.. Ies pe usa si in cateva minute ajung la facultate. Prima ora am Romana ceea ce e perfect ca profesoara e buna , si eu ma pricep foarte bine. O sa treaca rapid ora , apoi alta si alta si dupa merg la campus. Deabea astept sa stau cu Vaness si asa mai departe. Ma duc si imi scot cartile din dulap , apoi intru in sala nr. 5 care era laboratorul de Romana. Ma asez imediat jos si fiind singura din clasa , astept sa vina ceilalti si intre timp ii trimit un mesaj Vanessei.