Suntem in avion . Ma simt foarte ciudat deoarece nu am avut cand sa îi spun lui Brad ca plec . Sper să .....si gândurile mi-au fost întrerupte de mama care ma zguduia .
-Trezește-te !!! Trebuie sa îți pui centura , aterizăm !
-Bi.....n.....e...!
......
Cand am coborât din avion ne așteptau doua mașini . Acestea ne-au dus in fata unei case foarte mari.
-Aici vom locui ? Întreb eu cu Bianca la un loc . Se mai întâmpla .
-Da ! Răspunse tata .
Deja Ștefan alerga prin curte . Toți erau Fericiți , mai puțin eu ! Am intrat in casa .Ne aflam pe un hol foarte lung . Pe de o parte si de alta a holului se aflau uși ... in capătul acestuia se aflau niște scări imense . Tata a venit si ne-a prezentat camerele .Eu aveam o camera destul de mare . Aveam un balcon , mai bine zis o terasa . Aveam un pat , lângă el era un birou . Aveam o usa care ducea spre șifonier . Camera arată bine dar eu mai aveam puțin si începeam sa plâng .
Am început sa despachetez . Printre lucruri am găsit si o cutie de pantofi plină cu poze . Atunci chiar am început sa plâng . BIA avea camera lângă a mea așa ca ma auzit si a venit in fuga sa vadă ce s.a intamplat.
-Ce ai pățit ? Ma întreba Bianca !
-Uite ! Si îi întind in mâna niște poze cu noi , cu mine si cu Brad , cu buni ... toate amintirile noastre . Atunci si ea a început sa planga , dar pana la urma ne-am liniștit .
Mama ne.a chemat sa mâncam . Nu aveam pofta de mâncare așa ca nu am mers .
Era deja seara . M.am băgat in pat , am pus capul pe perna am adormit foarte repede.
