Capitolul38

1.1K 60 2
                                    

- Te iubesc ! Imi spune Harry si ma strânge mai tare in brațe . Eu fac același lucru . Încă mai plâng .
Dupa câteva secunde Harry se dezlipește din îmbrățișare iar eu ramân ca o stana de piatra. Vreau sa ma mai strângă in brațe . Vreau sa stam nedezlipiti.
Se deschide usa bucătăriei si intra o fata de vârsta mea , cred , si care arată foarte drăguța .
-Hei ! Face spre Harry apoi își muta privirea spre mine .
-Ce e cu tine ? De ce plângi ? Cine esti ? Ma întreaba .
Nu stiu la care din întrebări sa i raspund .
-Deci , de ce plângi ? Se pare ca a ales ea întrebarea . Are o voce atât de prietenoasa .
-Ce treaba ai tu ? Spune Harry pe un ton dur
-Cred ca mai bine te întreb pe tine , ce i cu ea ? Il întreaba fata pe Harry . Par a fi prieteni .
-N are nimic ! Urla la ea
-Atunci de ce plânge ? Tipa mai tare la Harry .
Harry vine si ma strânge din nou in brațe !
-Hai sa mergem ! Imi șoptește Harry .
Ma uit la fata drăguța si ma întreb cine e .
Se aud niște pași pe hol si chiar atunci intra Anne in bucatarie .
-Ce e aici ? De ce tipati voi doi ? Indica spre Harry si fata care sta pe scaun , acum .
Harry ma trage de mâna sa iesim .Merg dupa el fără ca măcar sa schițeze vreun gest . Ma trage spre ieșire apoi imi deschide portiera mașinii lui .
-Acum unde mergem ? Il întreb
-Sa-ti luam un telefon nou .
-OK .
Am ajuns la mall . Am o fata de nebuna , plânsă dar nu prea imi pasa .
-Hai . Harry imi zice .
-Bine .
Cobor si ma duc spre Harry . El ma ia de mâna si eu nu fac nimic .
Intram si mergem in magazinul de unde vrea Harry sa-mi ia telefon . Merge spre raft si ia un iphon si merge spre casa . Nu vreau sa-mi cumpere el stiu ca e chiar scump un iphone .
-Mulțumesc ! Spune si iesim din magazin , fără sa-mi dau seama ca nu am putut sa îi spun nimic legat de încăpățânarea mea de a-mi plăti eu telefonul .
-Ma poți duce acasa la mama te rog ?!
-OK ! Dupa mai am o surpriza pentru tine .
-Bine ,dar nu putem merge mâine pentru ca nu sunt in stare de nimic momentan . Sunt plânsă si terminată psihic .
-Cum vrei tu .
-Stii , as vrea sa te întreb ceva .
-Zi !
-Noi ...... Adica ...suntem... Ceva ?
-Doar daca vrei !
-Nu stiu ! Vreau , dar mi e frica .
-De ce ?
-Nu stiu .
Am ajuns acasa si Harry a plecat imediat ce am intrat in casa . Nu am facut nimic . Am stat doar in pat si m-am uitat la serialul meu preferat .
E ora 00:30 si nu pot sa dorm . Încerc dar efectiv nu pot . Ma foiesc pe perna într-una . Intr-un final am adormit .
  •••
Dimineața a venit mai repede de cat m-am așteptat . M-am trezit cu o durere de cap imensa dar nu stiu de ce radiez de fericire . Nu am un motiv dar totuși sunt fericita .
Imi petrec restul dimineții navigând pe noul telefon . Am instalat o grămada de aplicații inutile .
Primesc un telefon si raspun imediat .  E Harry.
-hei !
-Ce faci ?
-Bine , tu ?
-Vrei sa vin sa te iau ?
-Da , dar de ce ?
-E o surpriza !
-OK .
-Pregateste-te ca vin in 30 de minute sa te iau .
-OK !
Merg sa ma pregătesc . Imi aplic puțin ruj nud si niște fond-de-ten ,puțin fard si sunt gata la categoria asta . Ma îndrept spre camera unde mai nou stau . Si ma uit prin hainele mai vechi . Gasesc o pereche de blugi si un tricou . Ma îmbrac asa si-mi iau o pereche de balerini .
-Mama !
-Da !
-Eu ies !
-OK.
Imi iau si o geanta si ies . Harry ma așteaptă iar eu urc in fata .
-Hei !
-Bun deci mergem da ?
-Da !
Mergem timp de 20 de minute si pana la urma ajungem intr-un cartier de blocuri . Mie mi se pare foarte drăguț dar nu am nici cea mai mică idee ce căutam noi aici . Harry oprește intr-o parcare si coboară iar eu fac același lucru . Intram intr-un bloc si pare a fi foarte frumos mobilat . Mergem cu liftul pana la etajul 6 si apoi ajungem intr-un hol imens . Harry ma trage spre unul din apartamente . Cand intru observ ca e mobilat in "culorile" alb si negru .
-Si noi ce facem aici ? Ma hotărăsc sa întreb
-Pai .... Vreau sa te întreb daca vrei sa te muți cu mine . Am cumpărat apartamentul asta pentru noi .
M-a luat mult prea repede . Ce? Sa ma mut cu el ? Sunt in stare de șoc .
-Nu stiu ce sa zic ..! Adica na .... Noi .....!
-Bine înțeleg . Te las sa te gândești .
-Nu dar ..... Vreau doar ca ....!
-Doar ca ?
-Nu stiu !
-Te las sa te gândești , OK ?
-Nu , ma mut !
-Vorbești serios ? Văd un mic zâmbet pe fata lui
-Da .

Yaii un nou capitol . Va rog sa ma scuzați ca acest capitol a venit asa târziu . Nu aveam idei si de cat sa scriu ceva in bătaie de joc mai bine ( zic eu ) am scris acum . Sper sa va placa !! Ly

Mesaj de la un anonimUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum