PERSPECTIVA LUI HARRY
Nu imi vine sa cred ce poate sa facă tâmpitul asta . Nu credeam ca poate ajunge asa departe , încât sa minta in legătura cu viața ei . Încă o iubesc si nu pot sa zic ca nu o sa o mai iubesc . Ea e totul pentru mine , nu pot sa trăiesc fără ea . Intr-un fel am înțeles-o . Știam ca a fost si ea la hotelul ala nenorocit . Aia nu e nimic pentru mine in afara de faptul ca stăteam cu ea adică era in grupul de prieteni . Nu am fost niciodata cu ea si nici nu as fi . Nu văd nimic la ea . E pur si simplu nimic . Tot timpul vroia sa fiu cu ea dar nu pot nega ca era sa i cad in capcana . E foarte insistenta . Nu înțeleg de ce ma gândesc la asta in momentul asta. Gândurile imi sunt întrerupte de un medic de vârsta a doua si cu o serie de analize in mâna care ieșise din cabinet.
-Sunt iubitul ei " nu stiu de ce an zis asta " si vreau sa stiu cum se simte .
-E pe calea cea buna . Dar copilul nu .De fapt nu mai e .
Nu pot sa neg ca nu ma bucur ca nu mai e . Poate as putea di di nou cu ea . Pot spune ca e un plus . Stiu ca va suferi dar voi fi lângă es . Daca nu se bagă Zayn .
-Ce cauți aici ? Tresar la auzul vocii lui Zayn . Ma ridic si ma fac ca nu am auzit .
-Ce ai de gând sa faci Harry ? Sa distrugi ?
-Nu ! Raspund sec si ma îndrept spre geamul salonului .
-Eu cred ca da ! Vezi ti de " iubitele " tale si lasă mi viața împace !
-Am dreptul sa fac ce vreau . Nu ascult prostiile tale . Tu pur si simplu esti .... un nimic !
Vine spre mine sa ma apuca de tricou . Il împing spre perete si ies din strânsoarea mâinilor lui
-Încetează ! Il avertizez
Se întoarce si pleacă. Nu am idee ce a vrut sa facă dar probabil doar un gest de-a lui .
•••
Au trecut 5 zile in care am așteptat sa se facă bine . Iar astăzi este externarea . Mama ei mi a spus ca nu a reacționat prea bine cand a auzit de mine , asa ca m a sfătuit sa merg acasa si sa vin apoi la ea .
PERSPECTIVA REBECAI
Intr un sfârșit am ieșit din spital . Am câteva bandaje si destul de multe zgârieturi dar sunt conștienta .
-Rebeca ! Aud vocea mamei . Ea e la volan iar eu sunt in spate , butonand telefonul .
-Âââ!!!
-Vreau sa ti zic trei lucruri dar sa ma Asculți cu atenție .
Sunt doua lucruri bune si unu ...ei bine rau .
-Zi ! Spun si imi închid telefonul punându-l in buzunar .
-Esti perfect sănătoasa , nu ai avut cancer si nici nu ai .
-Ce ? Am reacționat foarte ciudat dar chiar sunt speriata nu înțeleg .
-Ascultama ....!
-Bine !
-Nu mai ai copil ....!
-Cum ...! Copilașul meu ! Încep sa plâng .....!
-Mama nu mai zi nimic vreau doar acasa . Bine ! Orice vroiai sa spui nu mai zi .
Imi prind parul in mâini si încep si mai tare sa plâng .
Mama parchează pe aleea casei ei si cobor trântind portiera . Vântul revizor imi flutura prin par . Imi înlătur câteva Șuvițe de pe fata si merg crabita spre intrare . Apăs clanța ușii si intru urmată de mama care avea bagajul meu in mâna . Înaintez si merg spre sufragerie . Acolo era Harry . Am avut un șoc . In secunda aceea mi am scăpat telefonul pe jos crapandu se in mii de bucatele . Nu imi pasa asa ca l am ridicat si l am mai trântit o data . Simt o durere . O durere pe care nu o pot descrie . Cand am aruncat telefonul pentru a treia oară Harry a venit si l a ridicat punându l pe canapea
-Lasă l . Imi zice si ma ia in brațe .
Încerc sa l resping dar strânsoarea e prea mare . Stiu ca neg ca il iubesc dar acum nu o pot face .
Cand ma " eliberează " imi ia mâna intr a lui si imi zice " te iubesc"
Nu pot sa nu tresar la auzul unor cuvinte care au efect doar cand le zice el .
Lacrimile imi amenință ochii dar ma mușc de buza pentru a le opri dar in zadar.
Imi șterge lacrimile cu degetele lui iar apoi buzele lui i au contact cu ale mele . Niște fluturi in stomac reapar . Ca prima oară cand ma sărutat .
-Harry ! Aud un strigat si ma dezlipesc de el si ma întorc pentru al vedea pe Zayn. Era furios . Fierbea sângele in venele lui .
-Asa ai vrut ? Zi mi asta ? Sa mi o furi .
-In primul rând nu e a ta ! Si in al doilea rând cu ce drept vii tu acum aici ?
-Cum adică nu am dreptul ?
Ma așez pe canapea si dau drumul lacrimilor din ce in ce mai tare . Parul imi este împrăștiat pe toată fata .
-Ce se întâmpla aici ? Aud vocea mamei care vine grabita de sus .
Harry si Zayn încă tipa unul la altul iar eu stau ca o stana de piatra pe canapea .
-Ce e cu voi ? Zice mama .
-Mama ! Zic si imi ridic capul .
Vine si ma ia in brațe iar eu stau .
-Hai sus . Ma conformez si merg dupa mama .
Ma așez pe pat si adorm in cel mai scurt timp posibil
