SBB: Dark Colored - Jeon Jungkook; Volumul III

Capitolul 3

"Ce-ai spune sã vii din nou în casã?" se aude vocea lui Namjoon ușor tulburatã din cauza telefonului.

*

Vechiul garaj lung cu mașini pline, totuși mai puține acum. Parchez mașinã în același loc în care o parcam și când stãteam aici. Pașii lui Yoongi se aud tot mai aproape, veniți sã mã întâmpine înapoi acasã.

"Bunã, Jungkook!" mã cuprinde când mã vede.

"Oh, Yoongi hyung! Credeam cã te-ai mai înãlțat." îi rãspund și zâmbesc.

"Nu te-ai schimbat." rãspunde el și ia unul dintre cele douã bagaje din mașinã, pe celãlalt în iau eu.

"Nu mã așteptam sã te vãd. Credeam cã ești cu Sihyeon acasã." închui mașinã.

"Este supãratã pe mine așa cã am venit sã te vãd și totuși, mâine mã întorc acasã." îmi și imaginez cum l-a dat afarã.

"Ce ai fãcut? Ai dat prea tare?" glumesc cu el.

Cred cã se înțelege cã nu mã refer la violențã.

"Hai, treci în casã." îmi pune capac iar eu râd.

Se pare cã au renovat interiorul casei. Pereții sunt de culori închise iar mobila este schimbatã. În casã duhnește a mâncare picantã și a orez fiert. Canapeua este populatã de bãieți ce se joacã jocuri video iar de la etaj se aude aspiratorul.

"Oh, Jungkook!" Namjoon se ridicã și vine spre ușã, la fel ca Taehyung dupã ce pune cele douã console pe mãsuța din fața lor.

Ambii mã iau în brațe, chiar dacã pe Tae l-am mai vãzut.

Aspiratorul nu mai scoate acel sunet obositor iar Jin din bucãtãrie vine spre noi având șorțul pus pe el. Jimin la fel, coboarã scãrile cu mânecile trase și cu pãrul prins într-o codițã micã la spate.

"Ah, Jungkook! Ce te-ai schimbat mãi!" Jin mã ia și el într-o îmbrãțișare cladã.

Mã uit la fiecare în parte.

"Sunteți cinci." le spun iar Jimin lasã privirea în joc cât timp ceilalți se uitã unii la alții pierduți.

"Hobi nu a putut ajunge dar a promis cã va sosii mâine. Are foarte multã treabã cu cumpãrãturile. Va deveni unchi în curând!" Namjoon îmi zâmbește cald.

"Jiwoo este însãrcinațã?" întreb.

" Chiar așa! Va naște luna viitoare." preia Yoongi conversația.

"Ce a trecut timpul." îi las tãcuți.

Atunci iau bagajul de lângã Yoongi și le zâmbesc.

" Le duc în camerã și revin, bine?" aceștia zâmbesc și ei și-mi fac loc sã urc scãrile.

De îndatã ce pãșesc pe podeaua etajului unu, ei încep sã vorbeascã.

"Joon, crezi cã este o idee buna?" întreabã Jin.

"Pe mine unul mã sperie." continuã Jimin ideea.

"Oameni buni, nu-l mai cunoașteți? E Jungkook. Acel Jungkook cel de unsprezece ani care a venit și a locuit cu noi de la bun început." Namjoon le rãspunde.

"Te-ai uitat mãcar un pic în ochii lui, Joon? Unsprezece ani nu mai are sigur." vocifereazã Tae.

"Puneți-vã în locul lui. Nu el a ales sã se întâmple ce s-a întâmplat și cu toate astea, sã-l las sã se înece singur într-un apartament plin de durere." Namjoon deja vorbește pe un alt ton.

Sunt pe punctul de a mã întoarce la ei dar nici eu, nici ei nu vrem asta. Deschid ușa camerei și parcã mã vãd acum trei ani întins în pat stând pe telefon dupã un duș de vreo orã. Un aspirator doarme liniștit pe podea ceea ce înseamnã aici fusese Jimin. Dulapurile sunt goale iar în camerã se vede cã nu a mai stat nimeni.

Chiar am acceptat sã stau aici? Am acceptat sã las trecutul în spate deși nu mai fac parte din BTS. Totuși, de ce am acceptat? Mã simt derutat.

Ies din camerã și cobor chiar dacã voiam sã petrec timp un pic singur.

În ultimul timp, uit de ce fac anumite chestii.

"Ce zici? Jucãm o serie de 3 jocuri cu cinci reprize cum fãceam în trecut?" mã întreabã Tae stând singur pe canapea.

"Poate mai târziu, hyung. Dar ai putea sã-mi împrumuți țigara electronicã de care te-ai apucat acum ceva timp." îi zâmbesc evident și destul de drãgãlaș aș spune.

"Jungkook, nu." spune.

"Bine, o iau eu. oricum știu unde îți pui lucrurile. Voiam doar sã fiu politicos." spun devenind serios din nou.

"Aish, stai aici, o aduc eu." se ridicã.

"Și eu te iubesc!" spun.

"Ee, parcă ești mai fericit! Ce s-a întâmplat?" iese Jin de pe usa bucătăriei ștergând bolul ce-l avea în mână.

Îi zâmbesc, bineînțeles ironic, și ies afară pentru puțin aer curat.
___________________________________________

Bună noapte! Este trei dimineața, după cum ma știți, sunt aici cu noul capitol! Sunt atât de fericită în momentul ăsta și nu știu de ce dar cred că sunt gata să scriu din perspectiva Lunei pentru următorul capitol de care mă apuc acum!

Pupici cu sclipici! - yumi bufnița 💜

PS: nu am corectat capitolul deci da