SBB: Dark Colored - Jeon Jungkook; Volumul III

Capitolul 4

(Perspectiva Lunei)

Nu știu cât arată ceasul, ce este important este că răsare soarele iar eu stau pe canapeaua dintr-un material fin, zgâriat de pisică și trec cu privirea printre poze și noi și vechi.

Pașii lui Sangwoo sunt incontrolabil de intoleranți, astfel se aude cum se apropie de spatele meu tot mai mult.

"Nu ai putut să dormi, așa-i?" mă sărută pe frunte și pornește spre bucătărie.

"Ai ghicit. Dar ți-am făcut și ție cafea, a rămas în cana aparatului." îl atenționez cât timp îi urmăresc cu privirea spatele gol până după ce dă colțul în bucătărie.

"Spune-mi ce-ți ocupă mintea." revine el, aburi mulți ieșind din cana pe care-o ține.

"Mm, pieptul tău gol la ore ca acestea."  îl fac să clocotească după care soarbe o gură din lichidul fierbinte din cană.

"Serios. Spune-mi." insistă el.

"Știrile." îi răspund simplu.

"Bărbatul ăla ți-a mai dat mesaj?" îi răspund negativ.

"Nu trebuie să fi atât de protectiv. Omul și-a pierdut soția. " îi răspund.

"Soția? Nu era iubita?" rămâne confuz iar eu mă uit la pozele pe care le țin în mână.

"Se căsătoriseră recent..." continui eu și  las pozele lângă mine pe canapeaua.

Sangwoo își lasă capul pe spate și admira petele de lumină făcute de razele soarelui ce-i cad pe față.

"Luna, du-te și culcă-te." vocea lui groasa răsună.

"Nu pot adormi." continui după el.

Sangwoo a încercat să se apropie de mine mai mult decât i-am permis dar știe că sentimentele mele față de el sunt inexistente ori minuscule. Nu ca nu ar fi frumos, este un barbat extraordinar, puternic, dulce, galant, s-ar potrivi chiar și în tipul meu ideal, dar ceva tot mă ține să nu mă îndrăgostesc sau să-i simt privirea asupra mea ca pe un sentiment de siguranță.

Îmi pare rău de Jungkook și că trece prin astfel de momente din cauza unei femei care nu a știut să-l aprecieze, dar poate așa a fost să fie.

Dacă mă gândesc, nu e mare diferența dintre Sangwoo și Jungkook. Poate că Sangwoo este o persoană mai rece și mai tolerantă iar Jungkook doar suferă. Până la urmă, de la spate, poți să-i confunzi.

Nu am realizat când a trecut timpul și-i simt buzele lui Sangwoo așezându-se ușor peste ale mele și zâmbesc în micul sărut pe care mi l-a dat.

"Încearcă să dormi, iubire, bine? Vreau să fii bine. Eu voi pleca în curând." mâna lui îmi mângâie piciorul gol pe care îl am ridicat la piept.

Sunt îmbrăcată doar într-un tricou larg de-al lui și lenjerie de corp. Ar fi trebuit să mă gândesc la noaptea trecută?

"Voi încerca, promit!" răspund iar el îmi mângâie obrazul grijuliu.

Totuși, nu aș fi acceptat să fiu cu Sangwoo dacă nu m-aș simți atrasă măcar puțin de el.

Deol urcă pe canapea imediat după ce Sangwoo merge în cameră și se așeză lângă mine.

Ar trebui să fumez o țigară.

Îmi sprijin capul de spătarul canapelei în timp ce plămânii mei se inundă cu fum iar eu privesc confuza pe tavan.

Cum am ajuns aici? De ce m-ai lăsat singură?
___________________________________________

Atât pentru azi, două capitole. Știu că este foarte scurt acest capitol dar chiar vreau să-l postez așa încât nu mai pot adăuga mai multe în el!

O noapte frumoasă și vouă și bună dimineața pentru cei ce vor citi când se vor trezi!

ps: nici acest capitol nu e corectat
ps2: am lăsat mai multe indicii în acest capitol ;) fiți foarte atenți la descrieri !!!