Dupa cateva luni,in care nu ne-am mai vorbit,prietenii ii aveam comuni. Asa ca,ei au incercat sa ne impace si au reusit.....in catev zile eram din nou cei mai buni prieteni. Anii treceau noi zambeam si ne bucuram de tot,si radeam din orice...eram ca doi copii mai mari....sa zicem... Pe cine vreau sa pacalesc ?!! Desi eram mari,gandeam ca niste copii mici,si ne alintam,si ne razgaiam... Eh...vremuri.... Dupa cateva zile,mama lui ne-a sunat si ne-a spus,ca Liam,nu va mai fi singur la patinti,si ca ea este....este...INSARCINATA !!!!!! Ne-am bucurat si am mers la ea....luni au trecut iar ea,a nascut o minunatie de fetita...era asa de dulce..incat iti venea sa o mananci.... Si ea crestea si facea tot ce faceam noi doi. Radea din orice,si asta ne bucura pentru ca era un copil cu zambetul pe buze...si erau multe lucruri... De ce nu stiu,insa ea arata a mine...semana leit cu mine...
Era ceva suspicios la mijloc,dar nu-mi dadeam seama ce este..
A avut loc Botezul,Motul,deja avea 3 anisori,si era o splendoare de fata....