Da, plâng...
Da, plâng și poate voi mai plânge...
Să iert cuvinte ce m-au tăiat ca un cuțit,
Da, plâng să văd în mine cum se stinge
Toată iubirea ce-o mai aveam de oferit.
Da, plâng să-mi pot iubi singurătatea
Unica ce mi-a fost prietenă fidelă
Precum natura ce-o crește libertatea
Sub soare, vânt...,sub ploaia cea rebelă.
Da, plâng în amintirea ce-i prea vie
Lacrimile nu pot să le opresc
Căci inima îmi dorme-n nostalgie.
Da, am să plâng azi...mâine vreau să zâmbesc!
