Am rămas surdă
Am rămas surdă la zgomotul olog
Mută am rămas la monolog
Sunt oarbă la haos muribund
În straturile pielii mă ascund.
Și furia s a rătăcit prin ceață
Tăcerea parcă se răsfață,
Durerea în sughițuri s-a-necat
Sarea din lacrimi s a uscat.
Visele-s prăfuite și uitate
Prin vechi sertare încuiate,
Cărțile-s aruncate și strivite
Cuvinte n așteptare necitite.
Nervos oboseala a obosit
Somnul e rupt și ruginit,
Amintirile-s moarte-n amnezie
Trecutu-i prefăcut în fantezie.
Au explodat sentimente înăbușite,
Am rămas doar cenușa
Vulcanului fierbinte.
Versuri - Nicoleta Ioan
