Lupta Lunei cu Erik

129 10 1
                                    

Acest om cred ca nu e sanatos, cred ca am ramas confuza dupa tot ce sa intamplat, oare Erik mi-a cerut sa ne luptam? Ma trezesc la realitate repede si imi fortez fata sa zambeasca dar nu ma pot controla , marele Alfa Erik ii cere unei femei, in cazul meu o sefa de haita fara valoare in ochii lui.

Se pare ca marele Erik a ramas uimit de modul in care imi conduc eu haita, cine stie o fi crezand ca o femeie e moale si o sa cedeze usor si ma bucur ca i-am aratat contariul.
Mi-am continuat linistita antrenamentele.

-Haideti odata ce ati patit ati obosit? ranjesc multumita. Mai aveti de alergat inca 10 mile si dupa incepem luptele cine nu le face nu va primi de mancare si nu va dormi la noapte va sta de paza toata noaptea sau se va antrena ,desigur ca totul se va petrece sub supravegherea mea, sa inteles? stiam ca nici un lup din haita mea nu va renunta, stiu pe cine am in haita si desigur ca toti au trecut prin pedepsele mele pentru nesupunere, nu niciodata nu am decurs la tortura sau ceva de genul la tortura recurgeam doar cu lupi tradatori sau cu cei ce ne amenintau haita, pedepsele mele erau haioase dar se pare ca haita mea nu le prea aprecia pentru ca toti fugeau de ele, dar asta e ceva tot trebuie sa faca si ei.

-Da sa traiti , raspund toti

-Deci doritori, vrea cineva sa renunte? spun aparandumi un zambet malefic pe fata

Se facuse o liniste totala, pana cand simt cum piciorul meu e prins de ceva si cand ma uit in jos vad un baietel mic care ma apucase bland de picior cu manutele lui micute, ma uit la el si zambesc la fel face si el.

-Brate, spune copilasul cu ochii albastri o fata mica de strengar si cu o frizura de smecheras

-Ce ai spus? spun eu neatenta

-Brate, vreau in bate!

-Aaaaaa, spun eu nemai ezitand si il iau in brate atunci apare si mamica lui ingrijorata

-Ma scuzati Luna nu stiu cand a disparut, spune ea cu fata spre pamant

-Nu e nimic tot ce a facut a fost sa vrea in vrate adica mia spus ca vrea in brate la mine

-Poftim? A vorbit cu dumneavoastra?

-Te rog nu imi mai spune dumneavoastra si cum nu a vorbit pana acuma?

-Nu este vorba ca nu putea dar nu a vrut, dar se pare ca, cu tine vrea sa vorbeasca

-Asa e smecheras? ma uit acuma la micutul puisor care se cuibarise in bratele mele

-Nu, spune el dand din cap in semn de negare. Vobeam dar nu aveam cu cine, spune zambind

-De acuma sa nu mai faci asa, daca tu chiar vrei sa vorbim sau sane jucam trebuie sa vorbesti cu mami tau si sa ii ceri voie, da?

-Da, spune acum uitanduse la mama lui. Mami pot sa ma joc cu Luna?spune facand o fata de bebe

-Poti doar sa nu aiba treaba sau sa o incurci bine?in momentul acela amandoi se uitau la mine sa le dau permisiunea care nu a intarziat sa apara

-Sigur, mi-ar placea enorm sa stau cu tine, in momentul acela am realizat ca eu niciodata nu voi putea avea un ingeras care sa ma strige mami si sa vrea sa ne jucam, lacrimi de tristele amenintau sa curga dar cu greu mam stapanit ca micutul smecheras ca nu se intristeze, asa ca am inceput sa il invart in aer.
Ceva mi se para ciudat nu o mai vazusem pana acum pe el sau mama lui dar nu am dat prea mare importanta.
Dar atunci ma lovit eu nu aveam cum sa am un copil, acel vis fuseze smuls cu brutalitate de ucigasul lui Seb, acel Alfa nenorocit care sper sa putrezeasca in iad pentru mine, dar daca eu nu pot avea copii cum va avea haita mea un urmas sa ii conduca.

Erik parca citindu-mi gandurile vine nonsalant la mine cu o fata ranjind
-Pacat ca tu nu o sa poti niciodata sa ai un copil si sa dai un mostenitor haitei tale, zambea de parca viata lui ar depinde de asta

In momentul urmator o furie imensa a inceput sa clocoteasca in mine de parca insusi flacarile iadului se inalta in mine si nu am mai stat pe ganduri si am sarit pe el complet transformata, ma enerva asa de rau de parca ar fi cel mai mare dusman al meu ma enerva ca il bucura tristedea si nefericirea mea, in momentul cand am cazut amandoi pe pamant cu mine peste el, se transforma si el si incepem lupta. Nu ma mai interesa de nimic il vroiam mort mi-a atins coarda sensibila simteam ca si cum aveam un pumnal infipt in inima durerea era sfasietaoare dar tot ea ma condus sa ma lupt cu Erik simteam cum toata haita mea se uitau la noi dar nici unul nu indraznea sa ne opreasca. Cu o ultima sfarama de luciditate ma tansform la loc doar pe jumatate, ghearele si ochii plini de furie fing inca prezenti si ma urc pe umeri lui vrand sa ii scot capul.

-Mami, nu nu o face, aud cum micutul cu care eram mai inainte ma striga ma uit la el uimita

-Ce?

-Da mami nu o face, tu esti mami a mea si stiu ca nu vei face asta pentru ca ma iubesti. Acele cuvinte care veneau din micuta gurita a copilului mia inmuiat instantaneu inima transformanduma la loc si cazand pe pamantul rece ca gheata scancesc copilul vine la mine si ma ia in brate, dupa atata timp simteam ca am un rost sa traiesc ca acest micut va fi speranta mea.

Dar realitatea ma loveste el imi spunea mie mami dar el avea o mama

-Pui mic eu nu sunt mamica ta, tu ai o mama, spun eu cu o voce tremuranda

-Ea nu e mamica mea, tu esti, spune ingerasul din bratele mele.

La auzul acelor cuvinte am inceput sa o caut cu privirea pe presupusa mama a lui, o zaresc

-E adevarat? Toata speranta mea se afla in aceasta intrebare

-Da Luna e adevarat eu doar am grija de el, de acee m-am mirat cand mi-ati spus ca a vorbit cu tine, el refuza sa vorbeasca cu oricine, si mama lui adevarata a murit la nasterea lui iar tatal nu stiu.

Bucuria pusese stapanire pe mine desi imi parea rau ca ingerasul acesta ramasese singur acuma stiam ce am de facut
Cu zambetul pe buze spun
-Tu ingeras vrei sa fi copilul meu si sa ma lasi sa te iuubesc mereu?

-Mami te iubesc, numai pe tine te-as putea avea langa mine, in acel moment un uragan de fericire am devenit.
Desi toata haita mea fusese de fata la tot ce sa intamplat, au procesat repede si au venit sa ma felicite stiam ca nu toti sunt multumiti deasta dar nu imi pasa, tocmai atunci am realizat ca eu nu stiu cum il cheama

-Ingeras cum te cheama pe tine?

-Alexander ma cheama si pe tine mami?

-Raysa, spun uimita de ochisori care nu sau mai dezlipit de mine

Desigur ca nu a durat mult si am inceput sa aud ca am inebunit si ca el e un proscris, alungat de propria familie

-Gata mam saturat, cine mai spune si un singur cuvant impotriva lui sau a mea este invitat sa se lupte cu mine si sa plece din haita ca este expulzat. Cui nu ii convine ca el e acum puiul meu si mostenitorul vostru sa imi spuna in fata nu sa susotiti pe la colturi ca niste fricosi. Daca aveti ceva sa imi spuneti va astept in birou, nu am mai asteptat sa raspunde nici unul l-am luat pe Alexander in brate si am mers acasa doar va trebui sa ii fac camera lui

Am petrecut ore in sir cu el jucandune dar stiam ca va trebui sa ma despart de el si sama ocup de treburile haitei, simteam ca Alex ma cunostea asa de bine stia intotdeauna daca vreau sa ii spun ceva sau daca trebuie sa il as sa fac ceva, asa ca am plecat. Acum cu Alex am devenit un monstru nu lasam pe nimeni sa se apropie de el oricine se apropia imi venea sa ii scot ochii si sa ii smulg toti dinti din gura devenisem o sadica dar imi placea acum toti se temeau de mine mai mult decat prima data

-Bucurate atat cat mai dureaza,

-O sa ma bucur stai tu linistit ,Erik stiu ca nu iti place poate sperai ca eu sa nu fac asa dar imi place sa te dezamagesc, spun mandra

-Oh bella, ma bucur pentru tine, desi simteam ca imi vine sa il bat stiam ca e sincer

Luna AlfaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum