Endless Passion

~Capitolul 21~

Mai este mai putin de o saptamana si incepe liceul...facultatea, ops. Am emotii, mari emotii. Inca nu imi vine sa cred ca sunt la facultate, in special aceasta facultate. Atatia ani de munca, atatea nopti nedormite, atatea zile in care am stat  in casa ca sa imi invat in loc sa ies afara... toate acestea au dat rod. Cine ar fi crezut, nu ? De cand ne nastem, si pana in ultima secunda din viata dansam pe o melodie a carei pasi de dans nu ii stim. Nu stim ce ni se intampla in urmatoarea secunda din viata... stim doar ca trebuie sa continuam sa dansam pana se termina melodia. 
Sunt aici, in Londra, in propriul meu apartament, cu o colega de apartament minunata, cu un iubit care inseamna enorm pentru mine chiar daca nu este fizic langa mine, cu o familie minunata... totul e minunat chiar acum, momentul, secunda asta... pur si simplu e minunat.

- Grace, plec sa vad imprejurimile. ii spun colegei mele de apartament, dupa care plec sa imi cumpar un Starbucks si ma uit in jur. Am iesit afara, dar nu am un obiectiv turistic.

Ce sa vizitez ? Unde sa merg ? imi spun mie insami cand ma trezesc nestiind ce sa fac. Chiar in acel moment, prin fata mea trece un autobuz specific Londrei, asa ca, de ce nu ? Oricum aveam in plan sa ma duc cu acele autobuze cu doua etaje, asa ca o fac acum.

La prima statie, ma si urc intr-unul de genul. Ma urc chiar sus, putand sa vad Londra in toata frumusetea ei, de la inaltime.Vantul imi face parul sa zboare in toate directiile, dar asta nu ma opreste din a ma bucura de ziua minunata pe care o am. 
 -Tris ! se aude dintr-o data, atunci cand autobuzul opreste la semafor. Nestiind de unde mi se aude strigat numele, ma uit in jur, dupa care mai aud o data "Tris",iar cand ma uit in jos, il observ pe Niall, care isi da casca de protectie jos. Si el asteapta pe motocicleta, la semafor.

- Mergem la un suc ? ma intreaba el

- Cobor la urmatoarea statie, ii raspund, autobuzul pornind iar el venind pe cealalta banda, in paralel cu noi. Asa cum am stabilit, la urmatoarea statie am coborat.

- Buna, ii spun eu, luandu-l in brate si plasandu-i un sarut pe obraz.Ce faci ? 

- Ma plimbam doar, stii tu, plictiseala ma omoara.Dar tu ? Vizitezi Londra ? 

- Putem spune si asa... spun cu jumatate de gura. Nu stiu ce sa vizitez, asa ca am decis doar sa ma duc cu autobuzul si sa vad daca imi vine ceva in minte, nu vreau nici sa ma indepartez prea mult, Big Ben-ul e prea departe, dar o sa vad eu. 

- Pai, ce spui daca mergem la o terasa, bem un suc si dupa iti arat eu imprejurimile ? 

- Ar fi genial. raspund cu un zambet pe fata

- Ahm... vrei sa urci ? imi spune Niall, aratand cu mana spre motorul sau

- Eu ? Pe motocicleta ? Erh...nu prea cred. Nu sunt pasionata de asa ceva, si mi-e si frica. 

- Haide, nu o sa mergem tare, promit. Si in plus, nu pot sa imi las motocicleta aici si sa mergem mai incolo la terasa. 

-Dar Niall, chiar nu ...

-Haide Beatrice, isi indoaie buza inferioara

- Oh Dumnezeule, spun, expirand aerul care dintr-o data a devenit greu, si ma urc in spatele lui Niall, pe motocicleta.

- Ai incredere in mine? ma intreaba el

- Eu... erh,da. ii raspund cu jumatate de gura, el pornind motocicleta. 

M-am asteptat la o pornire brusca, inima reusind sa imi evadeze din piept, cu mainile transpirate, dar nu a fost asa. A fost exact opusul. Exact cum mi-a promis, am pornit incet si tot parcursul drumului a fost linistit, insa mainile mele tot erau transpirate.

Intr-un final, am oprit la cea mai apropriata terasa si eu i-am multumit Domnului ca s-a terminat. Chiar daca a fost un drum ok, tot nu imi plac motocicletele, pur si simplu mi se pare ca se pot produce accidente mult prea usor din cauza lor. 

Cand m-am dat jos de pe motocicleta, am rasuflat usurata, iar Niall, observand asta, a inceput sa rada de mine

- Cred ca a fost prima si ultima data cand o sa ma mai urc pe un motor. ii spun acestuia

- Niciodata sa nu spui niciodata .spune printre rasete

...

- Un suc va rog frumos , ii spun chelnerului

- Eu vreau o cafea, spune apoi Niall

Sucul dupa Starbucks nu este tocmai o combinatie perfecta, dar merge cat de cat.

- Cum ai ajuns tu la Londra ? spune Niall luand o gura din cafea

- Nu stiu... pur si simplu am vrut sa vin aici la facultate, si uite ca s-a intamplat. Dar tu ? Ce faci aici ? cum ai ajuns in Londra ? 

-Eu aici locuiesc. 

- Pe bune ? Locuiesti aici ? spun uimita

-Da, ce e asa rau ? spune razand. Toata gasca noastra e aici.

-"Noastra"? 

- Stii tu ... Amanda, Louis, Harry...

- Oh, da, sigur, stiu.Oricum, e genial ca locuiesti aici.

- Acum este genial si pentru tine

- Da, asa e 

Dupa mai bine de o ora de vorbit cu Niall, telefonul lui ne intrerupe discutia.

In mai putin de un minut, inchide telefonul.

- Beatrice, imi cer scuze, dar se pare ca astazi o sa inceapa cursa mai repede decat de obicei. se scuza

- Cursa ? intreb confuza

- Erh..da, cursa. Stii tu, de motociclete. Cand concuram, conducem cu cea mai mare viteza, si..

- Da,stiu. il intrerup. 

- Si trebuie sa plec acum, imi cer scuze.se scuza inca odata

-Hei, e in ordine,nu are nimic. spun zambind

-Dar, uite, poti veni cu mine, si dupa te duc eu acasa.

- La cursa ? Nu, nici gand, nu.

- Atunci hai sa te duc acasa. Nu insist pentru ca stiu la ce te-as obliga..spune zambind

- Erh.. eu o sa mai stau putin pe aici defapt. 

- Esti sigura ? Mi-ar face placere sa te conduc pana acasa

- Da, sunt sigura. Sper sa ne mai intalnim.

- O sa o facem, oricum incepe in curand facultatea, si o sa ne vedem in fiecare zi. Si, tot o  sa iti arat imprejurimile, ok ? Oh, si uite numarul meu de telefon, daca ai nevoie de mine. 

- Da, sigur. ii raspund,dupa care isi ia la revedere, ma ia in brate, si pleaca, pornind spre destinatia lui cu o viteza mult mai mare decat am crezut ca o va face

Am hotarat sa ma urc din nou intr-un autobuz, oricum nu stiu pe unde sa ma duc, asa ca mai bine ma las dusa de autobuz. Odata ce am pornit, am inceput sa cad pe ganduri. Niall nu pare unul dintre acei tipi rai, cel putin nu in legatura cu comportamentul sau, deoarece fizicul... ei bine, are tatuaje si piercing-uri, si i se potriveste fizicul cu "meseria" pe care o are, insa el este un baiat dulce, si odata ce zambeste, iti dai seama ca este exact opusul infatisarii sale. Curse, motociclete, bani, toate acestea nu sunt chiar sigura ca i se potrivesc. Sau poate trebuie sa il cunosc mai bine ca sa vad daca i se potrivesc...

- Domnisoara ? Aceasta este ultima statie la care oprim. ma trage cineva din adancul mintii mele

- Poftim ? Oh Doamne, spun cand observ ca este 20:15 p.m. 

Cobor repede din autobuz, si ma uit in jur. Unde sunt ? Am cazut pe ganduri si uite ce s-a intamplat ! Ma aflu acum pe strada Sackville, iar apartamentul meu este pe strada  Saint John. Sunt la nu stiu cati kilometri distanta de apartament .. ce ma fac acum ? O sunt pe Grace ? Nu, ea nu ar avea cu ce sa vina dupa mine. Nu mai cunosc pe nimeni in afara de ea. Cum s-a intamplat asta ? 

Formez numarul pe care abia l-am primit, si sun.Nu am alta solutie, doar pe el il mai cunosc. La al treilea apel, mi se raspunde

- Niall ? intreb prin difuzor

----

Hei lume. Capitol nou, cam tarziu am postat, stiu... Mda, ceva pareri oricum ? Continui cu povestea ? 

Xoxo, 

DeDe's out.